marți, 24 noiembrie 2009

Un caz de diplopie -“In the Electric Mist”- de Bertrand Tavernier


Daca n-ar fi fost pagina de pe situl Institutului francez din Bucuresti anuntind o retrospectiva Bertrand Tavernier cu ocazia obisnuitului si iernaticului festival al filmului francez, nu m-as fi incumetat sa scriu aici despre “In the Electric Mist”. Filmul este pentru Tavernier un soi de “dupa douazeci de ani” si mai bine de la “Round Midnight” (1986) si “Mississipi Blues” (1983) incoace. Unul dintre cei mai mari iubitori si critici ai cinematografului de peste ocean sufera de data aceasta de ambitia reformularii genului politist si asta prin intermediul unei ciudate combinatii scenaristice de paranormal, reverie si thriller.

duminică, 15 noiembrie 2009

Lectii amorale si melancolice – “Bad Lieutenant - Port of Call New Orleans”

Motto:

 “Yo, Midget… chill out” - Big Fate

Let's have him see iguanas. Let's have the iguana sing.” - Werner Herzog


Am sa ignor povestea aceea inventata de capetele patrate de la departamentul de marketing care au promovat filmul “suparindu-i” oficial pe Abel Ferrara si pe Werner Herzog. “Port of Call: New Orleans” nu este nicidecum un remake dupa “Bad Lieutenant”, similaritatea titulaturii este voit inselatoare. Acolo unde Abel Ferrara construieste o poveste foarte incrincenata despre pacat, culpabilitate si rascumparare in sensul catolic al cuvintului, Werner Herzog vireaza scurt din peisaj. Locotenentul sau de politie ramine un etern pacatos care se accepta, prizonier voluntar in limburile unui univers in care oamenii comunica cu si prin violenta atunci cind nu se izoleaza in escapisme psihotrope si in care trendul este chill-out-ul pe fundal de hohot de ris isteric.