marți, 31 iulie 2012

Proiectii de Filme Documentare la MTR - "Why Democracy?" (3-8 august)

Rasfoind internetul ca urmare a unui pont detectat in “Sapte seri”, am aflat ca la sfarsitul acestei saptamani sunt programate primele proiectii din programul  filme documentare de televiziune "Why Democracy?" avand ca tematica democratia. Cercetand titlurile din program, am remarcat ca peliculele au “iesit” cu toatele in 2007. Un fel de “daca doriti sa revedeti si sa analizati” situatia politica si sociala de acum ceva timp, pulsul “democratiei” luat in locuri sensibile din punct de vedere politic si social. Perspectiva care ii este oferita spectatorului interesat este, sustine programul, cea a unor regizori independenti.

duminică, 22 iulie 2012

Note de lectura

The Chiseler este unul dintre locurile unde-mi fac veacul cand nu-mi merge bine, articolele sale mustesc de informatii, povesti si biografii condensate ale unui cinema devenit cumva marginal, iar scriitura lui imi da mereu ghes sa redescopar cinema-ul de acum aproape un secol.Seamana cu Kenneth Anger, dar are mai mult miez si nu este interesat de barfe.Aduce cu Kevin Brownlow,dar se dovedeste mai concentrat in explicatii. John Strausbaugh este pentru mine singurul cronicar care-si permite sa divagheze elegant in aceeasi fraza fara a se impiedica in propriile-i meandre si detururi.

Ultima poveste chiseler-iana se “tine” mana in mana cu excelentul articol al lui Yann Tobin dedicat capacitatilor adaptative ale filmului muzical (“Le musical, un genre qui s’adapte” din Positif nr 616/2012).

Si pentru ca unul dintre subiectele indelung rumegate in ultimul timp este (inca) “Barry Lyndon” (vazut la inceputul verii cu ocazia programului special dedicat lui Stanley Kubrick de catre festivalul B-Est), iata doua articole care-si propun sa iasa din standardele subiectelor legate de aceasta pelicula: aspectul estetic, vitejiile tehnice, mizanscena, fotografia, istoria facerii filmului etc. Autorii prefera sa vorbeasca unul despre “pierderea istoriei” ca rezultat al metodei antihollywoodiene de tratare a acesteia din urma, altul despre “aglorificarea eroului” ca intentie a discursului kubrickian despre aceeasi istorie.


duminică, 15 iulie 2012

Ecouri de TIFF - "Ha-shoter / Policeman" de Nadav Lapid

Ha-shoter” a fost unul dintre filmele cu care am simpatizat instantaneu la festivalul care s-a incheiat cu mai bine de o luna in urma, atrasa fiind inca de la prima secventa de eleganta rece a mizanscenei si de ironia detasata a peliculei. Ulterior, tot gandindu-ma la el si la spusele regizorului Nadav Lapid (de departe cel mai reusit Q&A de anul acesta) mi-am dat seama ca asistasem la una dintre cele mai subtile si mai curajoase pelicule avand ca subiect complicata societate civila israeliana cu imperativele ei sufocante si fictiunile ei sociale specifice. Pentru a spune aceasta poveste politica despre principiile coeziunii si identitatii nationale, Nadav Lapid a ales calea indirecta (fictiunea sa seamana cu un film politist dar nu este), o structura foarte moderna (“filmul taiat in doua”), un montaj metodic si flegmatic si mai ales un ton masurat (nu, filmul nu se vrea a fi un rechizitoriu, nici un manifest “indignat”) in echidistanta pe care o intretine cu situatiile si personajele sale.


miercuri, 11 iulie 2012