 |
| Wikipedia |
5 septembrie este
prima marti din luna, ca atare un nou film de Wim Wenders in perspectiva. De
data aceasta, organizatorii, adica Goethe-Institut si NCRR au selectat in retrospectiva dedicata cineastului
german ”Lisbon
Story" (1994), un film care-si improvizeaza propriul mood si scenariu pe masura ce se
dezvolta. Este un film in film si un film cu si despre film in care Wenders
porneste de la premiza unui proiect de documentar menit sa celebreze statutul
de capitala europeana pe care il primeste Lisabona in 1994.
“Lisbon Story“ aduce
cu sine referinte tematice si personaje din trilogia filmelor calatoare ale lui
Wenders, misterul disparitiei regizorului Friedrich Monroe fiind doar un pretext
narativ pentru a pune pe roate sosirea prietenului sau, sunetistul Philip
Winter, la Lisabona. Intalnirea acestuia cu ambianta citadina lisboeta si cu
imaginile silentioase deja filmate de Monroe alcatuiesc pretextul acestui cvasi
documentar care nu inceteaza sa vorbeasca despre solitudine si eranta.
Sunt citati Pessoa si
Manoel de Oliveira, este omagiat Fellini si sentimentul de “saudade” pe care incearca sa-l induca
muzica semnata de Madredeus. Insa mai presus de toate acestea sta meditatia
wimwendersiana pe tema filmului ca “imagine nevazuta”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu