Jurnal de TIFF - ziua 2

Sa-i zic ziua “maestru vs invatacel”? Nu stiu cum s-au potrivit filmele de fictiune alese, cam toate s-au invartit in jurul acestei tematici. Carare batuta, cu multe manierisme la activ.

Chiquitas con bananas

M-am incapatanat sa merg mai departe cu experientele dupa feeling si asa am ajuns dis-de-dimineata la “Bananas!” in regia lui Fredrik Gertten, un documentar suedez despre metodele salbatic corporatiste de exploatare a muncitorilor de pe plantatiile de banane din Nicaragua (remember Chiquita?) Am o slabiciune pentru documentar in general, de data asta am dat gres, Chiquita nu a fost deloc deloc bonita. Un comentator se intreaba pe buna dreptate daca rolul documentarului este sa spuna adevarul sau sa observe realitatea si s-o raporteze apoi? “Bananas!” s-a apropiat mai degraba de filmele acelea americane de la teve inspirate de meciul raul corporatist vs binele sindicalist.

Jurnal de TIFF - 2.06 - "Monrak Transistor" de Pen-Ek Ratanaruang

Wise Kwai's Thai Film Journal

Am pentru Pen-ek Ratanaruang o afectiune cu totul speciala, probabil datorata oportunitatilor de a vedea mai toate filmele sale. Imi lipseste din colectie "Last Life in the Universe". Acum un an la DaKino am avut ocazia sa-l ascult prezentindu-si micul medalion cinematografic care consista in "Ploy" (2007) si "6ixtynin9/Ruang talok 69" (1999). Cu doi ani in urma, B-Est si-a sters multe dintre pacate aducind "Invisible Waves" (2006). Imi doream foarte tare sa vad si "Transistor Love Story/Monrak Transistor" (2001). Care m-a fermecat, a fost ca de obicei, la toate filmele lui, dragoste la prima vedere. Intre paranteze fie spus, ceea ce ma lasa cu gura cascata in ceea ce-l priveste pe Pen-ek este incredibila lui mobilitate si siguranta cu care se misca in toate genurile cinematografice pe care uneori le si mixeaza cu o gratie rar intilnita. "Ploy" este un hai sa-i spunem film d'auteur combinat cu pasaje cintate, "6ixtynin9" este o comedie neagra, un fel de adaptare a comediei negre british la realitatile tailandeze. "Invisible Waves" este o combinatie de thriller si mister cu o vaga poveste de gangsteri.

"Ploy" de Pen-ek Ratanaruang

Flixster

“Ploy” este ultimul film al regizorului tailandez Pen-ek Ratanaruang, al saselea opus in filmografia sa. Prezentat anul acesta in premiera mondiala la festivalul de la Cannes, apoi premiat la Bangkok (best international film) si la festivalul Osian al filmului asiatic si arab (premiul FIPRESCI), remarcat la San Sebastian si la Toronto. Proiectul filmului a fost expus acum un an la Pusan, finantatorii mizind mult pe cota de pina acum ale ultimelor doua filme ale lui Pen-ek, “Last Life in the Universe” si “Invisible Waves” care i-au adus deja acestuia notorietatea in lumea filmului asiatic. 

Invisible Waves de Pen-ek Ratanaruang

Ultimul film al tinarului regizor tailandez a facut destule valuri pro si contra in salile de cinema. Deja foarte apreciat mai ales pentru "Last Life in the Universe" din 2003, Pen-ek Ratanaruang face parte din grupul celor care folosesc intensiv amestecul (de genuri, de actori de diferite nationalitati, de limbi vorbite, de destinatii), ambiguitatea (referindu-ma strict la "Invisible Waves" nu mi-este inca foarte clar daca eroul cauta razbunare sau rascumpararea propriilor pacate), sentimentul iminentei unui rau confuz care poate veni de oriunde. Or aceasta mixitate care vrea sa ramina ambigua pina la sfirsit poate fi cu dus-intors, sint multi cei care considera ca filmul este prea lent, cu o poveste prea simplista, nici manifest poetica, nici realista, nici thriller, nici comedie. Cei mai inraiti l-au vazut pe Pen-ek indragostit de lipsa de noima a universului sau si de frumusetea imaginilor filmate de Christopher Doyle (directorul de fotografie de origine australiana este considerat de unii ca fiind personal responsabil de distrugerea cinematografului asiatic), mizanscena prea jucausa si detasata de gravitatea sumbra a subiectului.