A trebuit sa fac tot soiul de manevre prin intermediul retelei de socializare ca sa intru in posesia aceste informatii: cinemateca difuzeaza pelicule japoneze mai putin cunoscute. Mai mai sa scriu o scrisoare care sa sune asa:
“Draga Cinemateca, te rog, daca se poate, sa incerci sa-ti promovezi cu mai mult foc si mai multa consecventa programele, macar un blog bine pus la punct si tinut la zi sa iti faci, nu de alta dar principiul circulatiei informatiei din gura in gura nu este destul de suficient. Stiu ca ai sa ma inviti sa trec pe la sala Eforie si sa consult foile alea lipite in vitrina, marturisesc insa ca, dupa cateva tepe zdravene luate cu schimbari de program neprevazute, cu proiectii anulate pentru ca nu sunt oameni si personalul salii prefera sa plece acasa m-am lecuit. Trist nu? Mie sincera sa fiu tare mi-e dor de sala Eforie in zilele ei infloritoare (fie, accept si o pizzerie in hol daca asa vrei tu) numai filme sa fie”. Carcotaso, imi veti spune, uite ca sunt filme, chiar daca nu le stiu decat cei cativa care au norocul sa se intalneasca cu informatia in cale.
Oricum era prea tarziu pentru a mai prinde prima pelicula propusa in programul cu pricina spre vizionare in zilele de 5 si 7 iulie, “Sugata Sanshiro/Judo Saga”, un film din 1965 in regia lui Seiichirô Uchikawa. Filmul “de epoca” (actiunea se petrece la sfarsitul secolului XIX si merge pe firul subiectului artelor martiale) este scris si montat de catre Akira Kurosawa si regizat de unul dintre asistentii lui Yasujirô Ozu si Kenji Mizoguchi. “Sugata Sanshiro” este de asemenea un remake dupa primul film regizat de Kurosawa in 1943. Ar fi fost deci nteresant de vazut ce “iese” dintr-un remake nesemnat, dar supervizat de Kurosawa si vazut din perspectiva unui alt regizor.
Surprinzator, programul propune spectatorului o alta varianta a aceluiasi subiect, alta adaptare a romanului omonim semnat de Tusneo Tomita. Este vorba de “Sugata Sanchiro/Judo Saga” semnat de data aceasta de Kunio Watanabe , un specialist intr-ale filmelor de epoca, regizor si actor de felul sau. Filmul dateaza din 1970, spectatorul bine informat ar fi putut deja vedea primele sale proiectii in zilele de 5 si 7 iulie, a treia si ultima sansa fiind programarea filmului in 11 iulie ora 18:00 la aceeasi sala Eforie. Scopul acestui joc este de a scoate la suprafata complicatele filiatii care se pot tese intre subiectul acestui subiect popular si adaptarile sale succesive. Kunio Watanabe este genul de cineast care afectioneaza subiectele populare si istorice pe care le propune in variante eficace si energice, adaptarea pe care o semneaza la legenda celor 47 de ronini, “Chushingura” (1958) este un perfect film de samurai foarte apreciat de iubitorii genului jedai-geki.
Un cineast precum Kaneto Shindô nu are nevoie de prezentari, “Onibaba”si “Hadaka no shima / The Naked Island” figureaza printre filmele de referinta pentru cinema-ul japonez al anilor 60. Shindô este prezent in acest program special cu titlul ““Honnô/ Lost Sex” (1966). Iata un snop de subiecte delicate: virilitate versus dragoste, devotament, singuratate si sex. Filmul este programat joi 12 iulie la ora 20:00 si sambata 14 iulie ora 14:00.
Am pentru regizorul Masaki Kobayashi o afectiune cu totul aparte, sa fie datorita unor pelicule precum“Kaidan” sau Seppuku ori poate acestui Jôi-uchi: Hairyô tsuma shimatsu botezat de organizatori “Ultimul samurai”?
E tot o poveste din epoca Edo cu samurai, dintr care unul imbatranit ducand o viata tihnita si silit la un moment dat sa ia o decizie care poate aduce dezonorarea intregii familii. O tragedie domestica care filtreaza subtil clasica tematica jidai geki (brutalitatea autoritatii locale, razbunarea, scenele de lupta, niscai invataminte morale) intr-un univers mult mai mobilat cu detalii si mult mai stilizat in atmosfera pe care o degaja.
Filmul poate fi vazut sambata 14 iulie la ora 20:00, apoi miercuri 18 iulie si vineri 20 iulie la ora 17:30. Din experienta stiu orele dupa amiezii nu sunt deloc propice acestor proiectii si se preteaza la tepe amarnice, asa ca aranjati-va sa fiti cel putin doi “platitori” ca sa puteti vedea totusi filmul.
Ultimul film din program este semnat de Jun Fukuda ,unul dintre cei mai prolifici cineasti interesati de efecte speciale care a brodat in jurul Gujirei o intreaga galerie exceptionala. Gojira Tai Mekagojira/Godzilla vs. Mechagodzilla (1974), Gojira tai Megaro/Godzilla vs. Megalon(1973), Chikyū Kogeki Meirei Gojira tai Gaigan/Earth Destruction Directive: Godzilla vs. Gigan(1972), Kaijū-shima no Kessen Gojira no Musuko/Monster Island's Decisive Battle: Godzilla's Son(1967) sunt probabil cele mai cunoscute dintre filmele sale tokusatsu.Tare-mi plac titlurile acestea lungi, ultradescriptive si apocaliptice ale filmelor cu munstri din anii 60-70, specialitatea studiourilor Toho la acea data.
In ceea ce priveste Hyappatsu hyakuchu/100 impuscati, 100 ucisi (1965) aka Iron Finger, spectatorul are parte de-o comicarie care probabil ca intentioneaza sa-l parodieze pe Jambes Bond si in general filmele cu superagenti la moda in epoca. Asadar femei frumoase si fatale, agenti Interpol, spioni si politisti, o poveste cu alura satirica despre care, se spune ca mai tarziu a fost folosita la o alta scala de Woody Allen in What's Up, Tiger Lilly?.
Filmul poate fi vazut duminica 22 iulie ora 20:00, joi 26 iulie ora 18:00 si sambata 28 iulie ora 16:00.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu