Cate ceva despre "neo-silent" cinema

Abia intoarsa in cotidianul cel mai gri dupa o incursiune de o saptamana de cinema intens, iata peste ce stire dau:

Organizatorii Festivalului International de Film Transilvania (TIFF) au pregatit o surpriza publicului cinefil din Bucuresti, care va putea vizita, in perioada 30 ianuarie - 3 aprilie, cinemateca TIFF Silent Cinema la The Ark. In fiecare duminica seara, de la ora 20:00, la The Ark (Str. Uranus, nr. 150 (fosta Calea Rahovei Nr.196A), bucurestenii vor putea viziona un film de la TIFF sau recomandat de TIFF. Fiecare spectator va primi si folosi pe durata proiectiilor o pereche de casti wireless cu ajutorul carora isi va putea crea un spatiu propriu de ascultare si receptare a mesajului incorporat in produsul cinematografic. Deschiderea cinematecii TIFF Silent Cinema la The Ark va avea loc duminica, 30 ianuarie, cu proiectia filmului latino-american Whisky.

Sursa: TIFF.ro

Din cele de mai sus inteleg ca:

- cinema Uranus de asta vara se numeste acum “The Ark”

- interesanta ideea de cinemateca care se concentreaza pe filme noi si foarte noi, intentia didactica a echipei TIFF este laudabila

- “cinefil” este acum oricine vede un film la teve sau urmareste cu sufletul la gura premiile Bafta si Oscar (trebuie neaparat sa uit acest cuvant)

- in categoria “(neo)-silent cinema” intra cu larghete orice film (relativ) paralel cu gusturile mainstream si programat in festivalurile de cinema, la jumatate de drum intre filmul pentru orice public si cel pentru gusturi mai firoscoase, daca nu mai exigente.

- castile wireless sunt o binecuvantare pentru cei interesati de film (mut sau mai degraba mutic, date fiind filmele care vor fi programate, le-am gasit pe situl TIFF) si nu de experimentele muzicale care cred ca pot acompania imaginea (nu sunt singura care il crede pe cuvant pe Langlois) ca sa nu mai vorbesc de comentariile vecinilor de scaun.

Concluzie: incercati macar.

Pe cand filme cu adevarat mute&fara muzica in program?