Infernal Affairs - O trilogie made in HongKong

Flixster

Sint foarte la moda trilogiile in cinema: Lord of the Rings, Matrix, Piratii din Caraibe, identitatea-suprematia-ultimatumul lui Bourne, Shrek etc. Ele ne populeaza sezoanele cele mai propice pentru premierele filmelor de mare buget sau promo-urile zgomotoase de variante pe DVD, laudindu-se care mai de care cu diverse chitibusuri care sa  lungeasca sosul episodului 1 pina in pinzele albe. Moda afecteaza, in egala masura, fantasy-ul, SF-ul, comediile, filmele de animatie si in special cele de actiune. Ca regula generala, episodul 1 spune ce are de spus, dupa care producatorul vede ca merge reteta si  hotaraste sa o uzeze turnind episoadele 2 si 3 la simultan eventual, ca sa faca economii. Legatura dintre episodul 1 si ceea ce urmeaza se face simplist, folosind punctele de suspensie, twisturile de ultima ora pe post de “va urma”. Sequel-ul leaga la propriu actorii de rolurile jucate intr-un prim episod, iar imaginarul public desavirseste aceasta tendinta ducind-o pina la identificare. Un singur exemplu in acest sens: bietul Orlando Bloom strivit poate pentru totdeauna de blondoarea elfului Legolas.

Din acest punct de vedere, “Infernal Affairs” este si nu este o trilogie ca toate celelalte. Regizorii Alan Mak si Andrew Lau au intentionat sa faca un blockbuster care sa repuna pe picioare industria de film din regiune, cazuta putin in desuetudine dupa epoca demult apusa a popularitatii lui John Woo, de exemplu. Filmul este construit dupa tipicul filmului comercial, dorindu-se mai ales mare succes de casa, adunind toata floarea actorilor din Hong Kong, folosind clisee americane din filmul politist si de actiune (Brian de Palma, Michael Mann, Martin Scorsese, Francis Ford Coppola).

Ce mi s-a parut mie interesant a fost suma modalitatilor narative care au permis episodului 1 sa mearga mai departe cu episoadele 2 si 3 si fara sa faca apel la constructiile simplist cirpacite gen Hollywood. “Infernal Affairs” este deci o sora mai inteligenta a trilogiilor americane. Stingacii exista si sint legate mai ales de modalitatea traditionala de a concepe un thriller politist, iar melodrama si stereotipiile sentimentale nu pot lipsi intr-un film din Hong Kong. Subiectul este dealtfel foarte popular in cinematograful hong konghez, marele clasic fiind “Hard Boiled” (John Woo). Ideea de a lungi un film devenit nesperat de celebru cu alte doua episoade a fost si ea exploatata deseori cu stingacie: clasicul este iarasi un splendid produs John Woo, “A Better Tomorrow”, care devine faimos prin disparitia tragica a lui Chow Yun-Fat in final. Daca prima urmare a fost conceputa sub forma unui prequel, episodul trei s-a invirtit in jurul ideii “stiati ca Mark avea un frate geaman…?”, un twist greoi si pretentios.

Flixster

In ceea ce priveste “Infernal Affairs” (Mou gaan dou), primul film propune o poveste daca nu neobisnuita, atunci interesanta prin caracterul static al actiunii si prin  importanta imbricarii narative a mai multor ploturi. Cei care se asteptau la scene de actiune de tip dansind cu gloantele à la John Woo au fost deceptionati. Adeptii pirotehniilor à la Tsui Hark au fost si ei surprinsi. Asadar nici o urmarire serioasa, nici o masina explodind, nici o cursa contra cronometru, doar un joc de-a soarecele si pisica intre doua identitati in oglinda care actioneaza sub acoperire. Succesul acestui thriller  bazat pe atotputernicia celularului si a internetului wireless este atit de mare incit in 2003, scenaristii Alan Mak si Felix Cheung imagineaza episoadele urmatoare. Infernal Affairs2 devine prequelul care trebuie sa explice intr-un fel motivatiile psihologice ale jocului dintre Sam si supraintendentul Wong pe de o parte, si dintre Yan si Ming pe de alta parte.

Interesant, filmul abordeaza in plan secund si paralel probleme politice (in 1997 Hong Kongul iese de sub dominatia britanica si revine Chinei) si sociale (razboiul triadelor, traficul de droguri cu Tailanda etc). Episodul 3 este mult mai intunecat si este in parte o urmare a episodului 1 si in parte amestec de flashback-uri care fac din Yan si Ming personaje foarte contrapunctice. Decupajul trecut-prezent foarte aleator este combinat cu secvente de delir si dedublare halucinatorie, expresie a unei existente foarte tulburate. Motivele oglindirii ca semn al fracturarii identitatii este dominant.

Unitatea celor trei “Infernal Affairs“ este asigurata in parte de distributie, in parte de coerenta twisturilor scenariului, toate acestea pe fondul unei morale unificatoare de sorginte budista.

Forgotten Times

Cei care au vazut cele trei filme isi amintesc de momentul primei intilniri dintre Yan si Ming: o discutie neutra despre calitatea unei statii de amplificare urmata de un moment de staza in care cei doi asculta o melodie inregistrata pe CD. Este vorba de “Forgotten Times”, un cintec vechi taiwanez in varianta modernizata cu ritmuri de bossa nova. Secventa are in ea o gratuitate poetica aparte si printre altele pune in scena pentru prima oara acest complex al timpului uitat si care se cere recuperat in vreun fel.

Timpul uitat, adica, laolalta, nostalgie, aducere aminte, istorie familiala si nationala.

Flixster

Secventa alungarii lui Yan de la scoala de cadeti si lunga privire schimbata accidental cu Ming care ramine in rindurile politiei este foarte recurenta, filmata din mai multe unghiuri, insotita de alte secvente aducatoare de alte detalii. Asadar prim plan pe Yan de dincolo de poarta, prim plan pe Ming aliniat in rind cu colegii sai cadetii… Am avut tot timpul senzatia ca aceasta intilnire in privire este fabricata de ochiul camerei de filmat si ca de fapt Ming si Yan nu s-au privit atunci… Zece ani mai tirziu abia, Yan si Ming vor face adevaratul schimb de priviri pe acoperisul inundat de soare al unui imobil. Dupa moartea lui Yan, privirea acestuia revine in delirul lui Ming in varii forme, evocata fiind de confesiunile doctoritei Lee sau juxtapusa fiind peste reflexia lui Ming in oglinda. Ming intentioneaza sa recupereze amintirea lui Yan politistul perfect si sa si-o insuseasca, distantindu-se de memoria propriului corp si a propriei identitati (de unde si grotescul si tensiunea secventei in care Ming doreste sa se auto aresteze.)

Cele doua Mary fac parte din acelasi proces al recuperarii memoriei si al incercarii de a indrepta trecutul, Ming se casatoreste cu Mary2 doar pentru ca marea lui dragoste a fost  femeia lui Sam, Mary1, pe care neputind-o avea a ucis-o.

Chiar, ce se intimpla cu cei morti la datorie si care risca sa fie uitati ? Eroii ramin eroi, fie ei prezente discrete “under cover” sau politai in exercitiul functiunii, asta par sa zica frecventele secvente filmate in cimitir, insistenta cu care cei vii ramin legati de cei morti. Memento-urile sint intotdeauna filmate in ralenti, cu stop cadre pe drapelul cantonez si pe stelele funerare.

Flixster

Timpul uitat este si cel al tineretii, timpul tatalui sau al mentorului care se substituie acestuia cind tatal este absent: Yan si Keung se apropie unul de altul prin conditia lor de orfani, Ming intretine cu Sam o relatie ambigua protector-protejat din care doreste sa iasa  pentru ca liantul (Mary) nu mai exista, Yan are o relatie de iubire si ura cu Wong (protector si comanditar al asasinarii tatalui.) Tatal si mentorul sint aici personalitati ambivalente, nicidecum exemplare. Politistul incalca legea cot la cot cu gangsterul, acesta din urma este poate nevoit sa iasa in afara legii datorita familiei (Hau) sau dovedeste o fidelitate iesita din comun (Sam).

Povestea familiei Ngai, ascensiunea si eliminarea ei brutala este foarte influentata de saga “Nasului” lui Coppola, numai ca Hau este un nas mai cerebral si mai lipsit de relief dramatic, ambitiile lui sint mai mult politice... Si daca triadele sint structuri clanice care nu fuziuneaza decit de nevoie sau in fata unui pericol comun, strainul Shen venit din China continentala nelinisteste pe toata lumea. Referintele la trecut sint intotdeauna valorizante, iar noua administratie chineza este intimpinata cu nelinisti surde. Multiplele prim planuri in ralenti pe steagul Hong Kongului, schimbarea uniformelor, insignelor (si implicit cea a mentalitatilor) sint sfirsitul unei epoci. Regizorii au preferat sa redea tensiunea politica de la sfirsitul anilor 90 apelind la colaje de imagini de televiziune cu prim planuri fictionale golite de expresie (Wong si Sam in paralel) pe fondul comentariului televizat. Iar zimbetul lui Sam in noaptea Anului Nou 1997 care celebreaza iesirea Hong Kongului de sub administratia britanica este si el filmat in ralenti pe fond muzical, timpuri fericite, rememorate prin intermediul unei fotografii care spune ca nimic nu va mai fi ca inainte.

Alegorii post-moderne si noile tehnologii (a supraveghea, a cenzura, a analiza)

“Infernal Affairs” este o ilustrare a infruntarilor in care noile tehnologii sint mult mai folositoare ca armele de foc. Celularul este mijlocul numarul unu de comunicare  garantind in primul rind anonimatul utilizatorului, conectarea directa la internet, mobilitatea  utilizatorului. In ciuda acestor avantaje, soneria celularului il poate trada pe  suspect (vezi secventa din cinematograf, moartea lui Sam, contactul dintre Yan si Ming in Infernal Affairs1), apelul sau mesajul SMS pot fi retrasate cu relativa usurinta. Folosirea codului Morse, mijloc de comunicare relativ demodat in contextul actual este insolita, de aceea Ming are nevoie de ceva timp sa dezlege enigma comunicarii dintre Yan si Wong.

Celularul este direct legat de problema pierderii identitatii si a depersonalizarii, atit de acuta in primul film. Legatura lui Yan cu adevarata sa identitate este relatia clandestina cu Wong, mediata prin celular. In oglinda, Ming se simte din ce in ce mai strins cu usa de “taticul” Sam care il cheama la ordine tot prin telefon. La inceputul fiecarei “lovituri” pe care o pregatesc, gangsterii primesc fiecare cite un nou telefon de la mult prea prevazatorul lor sef.

Extensii ale celularului si implicit instrumente ale supravegherii sint microfoanele, inregistrarile audio si video, fisierele codate din baza de date a politiei, surse de santaj de ambele parti. In episodul al 3lea, paranoia lui Ming este subliniata prin accesul la multiplele camere de supraveghere cu care acesta impinzeste biroul si masina rivalului sau. Distorsionarea identitatii de care sufera Ming este invers proportionala cu dorinta acestuia de a supraveghea pe ce-l pe care-l crede spion si, in fond, dorinta lui Ming de a deveni “baiat bun” nu este legata de vreo criza morala, cit mai degraba din dorinta de a se situa dincolo de orice supraveghere. Din acest punct de vedere, zic eu, existenta unei retele de “cirtite “ din “Infernal Affairs 1” este in plan narativ o idee mai productiva decit ideea cirtitei unice folosite de scenariul din “The Departed”. In plan simbolic, reteaua de spioni are aparenta unei pinze de paianjen din care nimeni nu poate iesi, de unde si angoasa perpetua a lui Ming. Tot in plan simbolic, reteaua spionilor are corespondente cu excesul tehnologic,cu fragilitatea identitatilor si cu atmosfera rece care predomina.

Flixster

Tot in ceea ce priveste importanta tehnicilor moderne, am putea remarca aici, importanta rolului dr Lee, tinara psihanalista din departamentul justitiei. In buna traditie a filmului asiatic de actiune, era nevoie de citeva personaje feminine sustinute de “nume” din showbiz-ul din Hong Kong (Carina Lau de exemplu sau Kelly Chen). Ceea ce intereseaza este mai ales rolul de “a supraveghea, a pedepsi” pe care psihanaliza il detine aici. La polul opus se situeaza autocenzura disperata a lui Yan care foloseste tertipuri puerile pentru a evita hipnoza care i-ar putea revela adevarata identitate.

Jocul de-a soarecele si pisica si de-a cine supravegheaza pe cine este multiplicat la infinit la toate nivelurile prin folosirea presupozitiei narative a cirtitei dedublate. In acest context, ambianta aleasa de directorul de fotografie (spatii inchise precum lifturile, spatii deschise, aeriene, precum acoperisurile, pasarelele, etajele superioare, coridoarele si pasajele  pustii si suspendate din aluminiu si sticla) rezuma foarte bine angoasa acestei eterne puneri in discutie a propriului eu.

Flixster

In acest sens, secventa intilnirii fatale dintre Yan si Ming este foarte sugestiva: camera pivoteaza lent in jurul celor doi, le arata reflectiile in panourile de sticla care ii inconjoara, urmareste baletul complicat al corpurilor care, pentru a se infrunta, se apropie unul de altul, se contopesc aproape. Nu acelasi lucru se intimpla in Infernal Affairs 3, unde Ming evolueaza in spatii subterane si sumbre in tentativele sale de a-l supraveghea pe inspectorul Yeung. O secventa in prim plan pe o cutie postala incadrata de aburii noptii, intr-un spatiu pustiu, arhi geometrizat si luminat straniu este expresia cea mai evidenta a mintii ratacite a lui Ming.

Reprezentari ale Infernului

De ce “Infernal Affairs“ (afaceri infernale) si nu “Internal Affairs (afaceri interne, mai precis politia politiei)? La urma urmei, in paralel cu jocul periculos al activitatilor sub acoperire avem de-a face si cu competitia dintre departamentul de lupta impotriva  crimei organizate si cel de supraveghere a politiei. Poate pentru ca opozitia bine/rau nu este chiar atit de  antinomica, asistam la derularea unei lumi in care toate personajele sint damnate, politisti si mafioti laolalta.

Flixster

Spuneam ca unul dintre elementele unificatoare ale celor trei episoade este morala budista, devenita explicita prin cele trei generice cu superbe ilustrari ale sutrei Ksitigarbha in care Buddha descrie infernul Avici (sau infernul continuu), cel mai sinistru dintre cele 8  existente. “Nirvana Sutra, Verse 19: 'The worst of the Eight Hells is called Continuous Hell. It has the meaning of Continuous Suffering, thus the name'.” (Cel mai rau dintre cele 8 Infernuri este cel numit Infernul Continuu. El inseamna deci Suferinta Continua, de unde si numele sau). La un moment dat Mary, sotia lui Sam, marturiseste ca nu doarme cum trebuie datorita temerilor si frustrarilor. Yan e incapabil sa doarma in afara cabinetului psihanalistei, Ming intra intr-o insomnie datatoare de halucinatii la citeva luni dupa moartea lui Yan. Insomnia este suferinta continua si cadere (degradare) continua.

"Avici Hell. Also known as Continuous Hell. Uninterrupted time. Unlimited space. Boundless suffering for the fallen souls." (Infernul Avici. Numit si Cel Continuu. Timp neintrerupt. Spatiu nelimitat. Suferinta continua pentru sufletele cazute). Sutra budista descrie de fapt peisajul mental al lui Ming in final, tintuit in fotoliul de handicapat si incadrat in eternitate intre cele doua Mary, cea ucisa si cea distrusa sufleteste. Este fata descompusa a lui Wong cind isi da seama ca dorinta lui de putere, tentativa de manipulare a lumii interlope si usuratatea cu care a comanditat moartea lui Kwun l-au omorit pe prietenul sau Luk. Este Sam transformat prin moartea nevestei intr-un mafiot nemilos. Infernul este in morala budista o optiune personala de aceea “tot ceea ce se duce se intoace apoi” (Whoever earns by this means (crime and gangsterism) will one day have to pay back some day) dupa cum spune Hau. De aceea poate toate scenele violente sint de fapt executii si nicidecum acte gratuite.

Numeroase sint imaginile infernale din cele trei episoade, dar cel mai cuprinzator este  poate subiectul romanului dezvoltat de sotia lui Ming: omul cu multiple personalitati despre care nu se poate afirma cu certitudine ca este bun sau rau. Este schizofrenia care vizeaza multtulburata identitate postcoloniala hongkongheza sau, la scara mai mica, strigatul lui Ming “am vrut sa fiu baiatul cel bun“ si fixatia bolnava pe care Yan o dezvolta cu privire la fisierul secret care dezvaluie lumii adevaratul sau eu.