Fiul bland - Proiectul Frankenstein / Szelíd teremtés – A Frankenstein-terv (2010)

Filmtrailer.hu

Folosim cuvantul “tragic” dupa cum ne taie capul, incercand sa emfatizam si sa codificam mai degraba reactia noastra (politicoasa) la catastrofe intime si sociale din mediul ambiant. “Tragedia” este insa altundeva, conditia aceasta iubeste altitudinea situatiilor imposibile, atmosfera saraca in sentimentalism si sentimente, iar cei care se preteaza acestor conditii nu sunt in niciun caz eroi, ci niste (con)damnati.

Kornél Mundruczó este unul dintre putinii cineasti cu real apetit pentru tragedie. Ma gandesc la tragedia in sensul clasic al contextului antic cu noduri narative imposibil de desfacut altfel decat prin transare radicala si prin moartea protagonistilor. Ma gandesc de asemenea la gustul pentru povesti intunecate, pentru relatii umane decalate si “nenaturale”, pentru abstragerea din realitate si epurarea contextului social care vine cel mai probabil din formatia teatrala a cineastului. In mai toate filmele sale Kornél Mundruczó ambitioneaza naratiunea cu siaj mitic-metaforice. Ca dovada “Delta” (2008) care manipuleaza incestul si razbunarea asa cum Oedipe si Electra o faceau deja, ori “oratoriul medieval” care este “Johanna” (2005), o alta imposibila poveste despre sange, resuscitare, miracol si, evident, moarte.

“Szelíd teremtés – A Frankenstein-terv” face parte din acelasi gen de naratiuni ne-realiste tratand despre sange, razbunare si, evident, moarte. “Fiul bland” are 17 ani cand isi paraseste orfelinatul si pleaca in cautarea genitorilor sai, o femeie rece ca piatra si un celebru regizor de teatru si cinema. Incercarile sale succesive de a se face acceptat de acestia si de cei care-i inconjoara provoaca sistematic catastrofe si in final dezastrul general. Moartea este in acest context un rau necesar.

Filmtrailer.hu

Titlul este intrigant: “proiectul” sa faca referire la exercitiul de libera adaptare a romanului lui Mary Shelley? La celalalt exercitiu, de permutare in cinema a piesei de teatru pe aceeasi tema scrisa de insusi Mundruczó in 2007? (totul este in acest film tributar interiorului, fie el casa, masina ori peisaj alpin) La faptul ca nu atat somnul cat creatia constienta naste monstri? (prima crima a “blandului fiu” este ocazionata de un casting organizat de tatal cineast, moment in care fiul dovedeste ca nu poate face diferenta intre a juca realitatea si a o trai).

Filmtrailer.hu

Fiul nedorit este o oglindire a monstrului din roman; intre “conceperea” accidentala a acestui pusti cu privire fixa si frunte joasa de psihopat si creatura diforma care-l obsedeaza pe doctorul Frankenstein exista diferente (filmul elimina arsenalul psihologic-stiintific explicativ) dar si apropieri (uratenia fundamentala a omului, in special a celui izolat, “monstruosul” se citeste ca inabilitate fundamentala a creaturii de a “citi” sensurile figurate ale lumii). In povestirile lui Mundruczó, fiul nedorit si deloc risipitor se intoarce mereu, aducand cu sine pulsiuni incontrolabile, reactii emotionale bizare si un permanent iz de razbunare… Tanarul Frankenstein rataceste in casa mamei sale, o imensa cladire labirintica, pe trei sferturi abandonata, toata numai scari vertiginoase, galerii interioare si ferestre orientate spre interior. Aici are el ocazia sa-si ucida accidental mama si sa-l omoare in bataie pe barbatul ei, nu inainte de a o sugruma pe fiica acestuia in scena probei de casting, exasperat fiind de manipulatorul regizor si tata. Crima este mereu picturala in acest ansamblu, cu pete stralucitoare de sange stropind un zid gol sau colorand zapada proaspat cazuta. Pe langa moarte, blandul fiu intalneste in aceeasi locatie si dragostea, sentiment brutal si nefiresc pentru acest personaj profund sociopat. Intalnirea cu Magdi, decizia brusca de a se casatori cu aceasta si de a pleca impreuna de acolo spre fericirea mamei ocazioneaza cele cateva momente in care monstrul adolescent dovedeste in sfarsit tandrete.

Filmtrailer.hu

Intoarcerea fiului culmineaza, dupa cum era de asteptat, cu intalnirea tatalui, interactiune tensionata in care tanarul Frankenstein se lasa insa de buna voie capturat si transportat undeva in Alpii austrieci, catre o ipotetica superba locatie. In singura secventa “de exterior”, tatal si fiul contempla de pe creasta o vale ninsa. Este probabil una dintre rarele momente de cinema in care peisajul in alb si gri are densitatea prafoasa a betonului. Acest periplu imposibil  in care tatal are aerul ca stie ce face se rezolva printr-un accident rutier.

Filmtett.ro

In cele din urma, “Szelíd teremtés – A Frankenstein-terv” poate fi citit ca un experiment estetic. De obicei, o astfel de perspectiva (spatiul claustrofob, cadrele fixe, prim planurile lungi pe fete inscrutabile, dialog minimal si o incredibila luminozitate generala prafoasa, statuta) este folosita din abundenta in filmele cu subiecte extrase din realitatea mizerabila est-europeana. Filmul lui Mundruczó alege sa-si mobileze universul exemplar in acelasi surprinzatoare tonalitate estetica. Iata un gest care ofera filmului o frumusete aparte, distanta, putin pretentioasa si, la urma urmei, impenetrabila.