Nici bine nu s-au
stins miroznele festivalului de cinema B-Est (morala: excelenta selectia de
anul acesta, organizare asa si asa) si iata ca joi seara a inceput probabil
unul dintre cele mai lungi si mai persistente festivaluri din peisajul
bucurestean (10 zile, peste 50 de filme) si nu numai. Este vorba despre Festivalul filmului European, de cativa ani incoace pastorit de catre ICR.
Deschiderea festivalului
s-a facut joi seara cu cateva discursuri, ceva intarziere si intrare numai pe
invitatie. Asa am aflat lucrul cel mai important pentru cinefaga din mine:
selectia filmelor este facuta de catre institutele culturale si ambasadele
tarilor din spatiul (geographic) european care participa la manifestare, lucru
care se vede in tematica peliculelor care ”reprezinta culorile tarilor” cu
pricina, ca sa vorbesc ca un comentator sportiv.
Vedeta startului a
fost filmul lui Jerzy Skolimowski, “Essential Killing”
o mica bijuterie mutica care face 360 de grade fara incetare in jurul ideii de
alinerare, cu toate simptomele si fatele sale: spaima de toate gradele, furie
ucigasa, crize de dementa, momente in care umanitatea este redusa la animalul
din fiecare. Mi-a placut sobrietatea si onestitatea camerei, lipsa sentimentalismelor si a
infloriturilor metaforice, scenariul cerebral si solid. Filmul merita cu
siguranta o analiza mult mai atenta, nu pot spune acelasi lucru insa despre
“Crush”, scurtmetrajul irlandez semnat de Michael Cneagh, o gluma scolareasca
de incepator.
Ma grabesc sa anunt
cele cateva filme selectate de mine pentru aceasta editie si sper sa nu fi
facut ca mine in seara aceasta si sa ratati “Iztochni plesi/ Eastern plays”
de Kamen Kalev pe care din pacate nu l-am mai vazut programat intr-o alta
seara. Cu aceeasi ocazie nu ma mandresc, am pierdut si un alt film (inscris pe
lista lunga a filmelor selectate pentru aceasta editie), adica “Poll/The Poll Diaries” de Chris
Kraus.
- Pentru ziua de maine, duminica am prevazut “Irène” de Alain Cavalier, un animal cinematografic ciudat (l-am asimilat imediat ideii de literatura autofictionala cu amestecul acela de trei sferturi jurnal pseudo-intim si un sfert fictiune crasa). Ar trebui sa ma clonez ca sa vad aproape la simultan si “Dom durakov/House of Fools” de Andrei Konchalovski programat la “Eurocinema-Tinerimea romana” (mare pacat ca filmele sunt puse aproape toate la aceleasi ore, nu-i asa?)
- Luni ar trebui sa aleg intre ziua de documentar de la Centrul Ceh (este programat “Heaven Hell de David Calek), ”Die Fremde/When We Leave” de Feo Aladag si “Celda211/Cell211” de Daniel Monzón in programul Festivalului European.
- Marti am intentia sa fac sport, sprintand de la Institutul francez unde este programat “A proposito de Bunuel“ (filmul face parte din “Ciclo de cine documental de autor” cu proiectoarele pe José Luis López-Linares & Javier Rioyo) la sala Eforie unde este programat “Armadillo” de Janus Metz Pedersen.
- Miercuri voi spune ca marti va fi fost o zi norocoasa pentru ca, iata, este cazul sa fac alegeri dureroase intre cineclubul care programeaza “La Joven” de Luis Bunuel si “”Garbo: El espia/ Garbo: The Spy” de Edmon Roch.
- Joi mi-am programat ceva light, un film cu alura de film politist care m-a facut putin curioasa, “Complices” semnat de cineastul elvetian Frédéric Mermoud.
- Vineri va fi probabil o zi dedicata festivalului, una alegerile mele fiind filmul croat “Crnci/The Blacks” de Goran Dević si Zvonimir Jurić. Dintre filmele cehesti, mi-ar place sa vad “Zoufalci/Dreamers” de Jitka Rudolfová.
- Sambata, parcursul meu de festival se va incheia cu “Diorthosi/Correction” de Thanos Anastopoulos.
*****
Iata recomandarile
mele celor interesati de programul festivalului si decisi sa-si petreaca serile
in salile de cinema:
- Nu ratati daca se poate "Essential Killing", filmul lui Skolimowski este reprogramat luni seara la cinema Eforie.
- Nu ratati daca se poate "Essential Killing", filmul lui Skolimowski este reprogramat luni seara la cinema Eforie.
- Nu ratati
superbul “Unter dir die Stadt” de Christoph
Hochhäusler, una dintre cele mai placute surprize de anul acesta in materie de
cinema european;
- Nu ratati “Der Raüber /The Robber”, am
tinut sa vad filmul lui Benjamin Heisenberg cu
ocazia TIFF-ului de anul trecut si nu mi-a displacut deloc. (Nota pentru
uzul celor care fac urticarie la mentiunea “inspirat dupa o poveste reala”, considerand
ca aceasta functioneaza ca un fel de Nemesis restrictiva pentru lumea autonom-fictionala
a peliculei: povestea lui Pump-gun Ronnie, cine-o fi fost el intr-adevar nu
este aici deloc relevanta. Respiram deci usurati si mergem sa vedem filmul.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu