Reusesc peformanta de a ma elibera de corvezi pe durata unuia dintre festivalurile mele preferate, pierd insa primele doua zile din ratiuni de restante la traduceri. Ca in fiecare an, carantina de traducator de filme se sfarseste dupa ce incepe festivalul, asa incep si eu incet-incet sa vad cate ceva.
Prima surpriza placuta este dragutul de "Battledream Chronicle", un surprinzator one man show al lui Alain Bidard, care face toata munca de scenarist, regizor, editor, compozitor samd, ba chiar si vocile feminine pentru unele dintre personajele sale, totul pentru "primul film de animatie martinichez".
Cand imi povestesc entuziasmul, aflu ca Alain Bidard are ca background o scoala de animatie serioasa, Supinfocom Valenciennes. In mare, ideea de baza din "Battledream" functioneaza - povestea nu este deloc schioapa; daca ideea unei batalii pentru umanitate este foarte uzitata de autorii si cineastii care se calca pe picioare in nisa young adult, "Battledream" foloseste in primul rand o paleta de culori calde pentru a se singulariza in multime. Lupta binelui cu raul se da, la scara mondiala, in arena unui joc online, unic MMORPG care serveste de ocupatie exclusiva omenirii inrobite. Scopul este colectarea de puncte care asigura sclavului accesul la tehnologia care il mentine in viata, vesnic tanar. Ca de obicei in povestile de acest gen, jocul transforma combatantii; mastile, costumele, echipele cu nume fanteziste, alegerea armelor magice, trucurile si optiunile de lupta alese ori antecedentele de joc, toate spun mai mult despre personaje decat putinele secvente relate de "viata adevarata". Referintele la Second Life sunt strecurate ici-colo (remember "Summer Wars"?), iar blur-ul dintre viata si moarte si mai ales intre uitare si amintire ma duce cu gandul la Satoshi Kon ("Paprika" mai ales).
Cateva subtilitati de aer local agreabile : palariutele creole din madras calandé pe care le poarta personajele locale cu statut de "cetatean liber", numele oraselor/state cu rezonante exotice (Sablerêve, Mortemonde), armele magice preluate direct din mythos-ul creol. Aflat la opusul formatarii de tip manga, Bidard propune o varietate de facies-uri care calchiaza deja melting pot-ul creol din "istoria adevarata" a Madininei. La sfarsit, Martinica rulz, ca sa zic asa, devenind natiunea care guverneaza lumea intreaga. Minusurile se situeaza mai mult la nivel tehnic (miscarile naturale ale personajelor nu sunt deloc fluide, faciesul este primar).
Aici cateva interviuri pe care cineastul le-a acordat (in franceza, in engleza) cu picanterii privitoare la finantarea proiectului (100% indigen), la alegerea actorilor care fac vocile personajelor, la influentele majore si asa mai departe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu