Daca e luni, e documentar - “The Age of Stupid” de Franny Armstrong

“With our use or misuse of resources the last 100 years or so, I’d probably rename this age something like The Age of Ignorance, The Age of Stupid” (Alvin DuVernay)

“O fictiune foarte bine documentata” cam asa incepe sinopsisul acestui film documentar din 2008 pe care tocmai l-am vazut la MTR in seria “British Documentary” lansata acum o luna de catre British Council. Lume multa, sala plina pentru o pelicula dedicata schimbarilor climatice in regia lui Franny Armstrong produsa de Spanner Films. Probabil din cauza lui Pete Postlethwaite sau poate intrarea libera sa fie pricina?

Sursa: GreenResistance

Nimic nou sub soare in ceea ce se povesteste: Katrina, topirea ghetarilor din Alpi, Shell vs Nigeria, energiile curate, Irak si razboiul petrolului, prezumtii despre ce va fi si cum va fi, scurte animatii cu aer didactic inserate intr-un soi de fantezista proiectare in 2055 cu exemplificari din ziua de azi, considerata ceasul al 11lea. Imaginat intr-o atmosfera SF cum nu se poate mai conformista, 2055 este aproximarea stiintifica a apocalipsei dupa oamenii de stiinta. Sunt intrutotul de accord cu mesajul filmului, gasesc insa solutia ratiilor de carbon imposibil de pus in aplicare si montajul cinematografic un pic cam caraghios. Deja sa vorbesti despre o problema reala prin perspective unei foarte dragute fictiuni realizate pe calculator plaseaza filmul mai degraba de partea unui “2012” decredibilizand gravitatea mesajului: ochiul spectatorului musai sa jaloneze peisajul dupa “celebritati” precum opera din Sydney sau resturile unei pancarde multicolore care sa semnalizeze un cazinou din Las Vegas, ca in apocalipsele ieftine in 3D.

Pe alocuri tipator si incoherent, daca nu manipulator, un fel de punere in scena simtitoare a fenomenelor datorate schimbarii climatice, “The Age of Stupid” se aliniaza in linia cinema-ului activist-protestatar etc. Mie imi va ramane in memorie pentru episodul englezesc al votului local impotriva fermei-parc eolian, a fost scurtul moment in care filmul mi s-a parut pur si simplu onest.

In rest, un film de luni…