miercuri, 7 octombrie 2009

Anim'est 2009 Scurtmetraje Mozaic 4

Iata cateva lucruri despre filmuletele care intra in compozitia calupului Mozaic 4.


"Kuri" in regia lui Manuel Sirgo Gonzalez este o satira la adresa maniei omului civilizat de a trata animalele de companie ca pe niste aproape semeni cu nevoi foarte omenesti, context in care pet-ul isi apara cu ferocitate dreptul la animalitate. "Kuri" este numele generic al unei lungi serii de catei carora batrina doamna le dedica eforturile si afectiunea, daca asa s-or numi eforturile ei de a-i aclimatiza cu orice pret la existenta domestica
Fondator al studioului de animatie "12 Pinguinos Animacion",  Manuel Sirgo Gonzales a facut de toate, adica spoturi publicitare pentru teve, ilustratii, scurmetraje de animatie. In 2004 "O.S.O.S." (7 minute) a fost selectionat la festivalul de la Clermont-Ferrand, iar in 2002 "Pollo" a fost recompensat cu premiul Goya pentru cel mai bun scurtmetraj de animatie (il puteti vedea aici).



"Sous un coin de ciel bleu / Sub cerul albastru" in regia lui Arnaud Demuynck si a Ceciliei Marreiros Marum are loc intr-un regat unde totul este albastru si toata lumea se exprima cintind. Primul lucru care mi-a venit in minte vazind acest scurtmetraj a fost Jacques Demy, data fiind tonalitatea jucaus-melancolica a cintecelor si mai ales versurile. Filmul deapana povestea unei printese pe care monocromia albastra o imbolnaveste de un soi de melancolie. Alaturi de ea, printul consort care o intelege, servitoarea care are noua copii si sfirseste prin a naste un mutant bicolor, o intreaga lume in acrilic si 2D din care puteti vedea aici un extras de 4 minute ca sa va faceti o idee. Aceeasi tehnica a fost folosita de Cecilia Marreiros Marum in "Bonhommes" (2004) si in "Lunolin petit naturaliste" (2005).


Filmuletul slovac "Chyt'te ho! / Prinde-l" in regia lui Boris Šima este o glumita: un baietel rau rau isi exercita talentele artistice acolo unde n-ar trebui, ajunge sa fie prins, executat prin decapitare, plimbat prin rai,apoi prin iad si in sfirsit retrimis pe pamint pentru a-si repara greseala. Pina la urma Mona Lisa capata o pereche de mustati a la Duchamp si toata lumea ar trebui sa fie fericita. Puteti vedea trailerul mai sus. Mie mi s-a parut putintel cam dezlinat scenariul care parca este facut anume pentru a sustine glumitele din context, iar calatoria prin rai&iad un pic cam prea exagerata, iarasi anume facuta pentru a sustine glumitele contextuale.

Boris Sima a facut mai multe scurtmetraje, dintre care "Dnes mám prvé randevú" in 2002.



Iata o pasare rara pe care imi face placere sa o prezint aici: "Post / Posta" regizat de Matthias Bruhn si Christian Asmussen. Zic asta pentru ca putine filme de animatie utilizeaza flashback-ul si travellingul in recul, privilegiind mai ales filmarea frontala si momentul "aici si acum" care dizolva povestea in atemporalitate. "Post!" mai are si un scenariu destul de subtil cu sugestii de povesti incastrate in firul narativ principal, astfel incit cele 13 minute inglobeaza material care s-ar fi putut foarte bine dezvolta intr-un lungmetraj. Iata motivele pentru care de acum incolo o sa urmaresc activitatea celor doi animatori din Köln. Pina una alta filmuletul acesta a cistigat premiul "Golden Slipper" pentru cel mai bun film de animatie la festivalul de film pentru copii de la Zlin din Republica Ceha.


Nu mai are nici un rost sa il  prezint pe Bill Plympton, unul dintre animatorii si desenatorii mei preferati. Incercati "Horn Dog", o bijuterie a genului scurt in care gluma are obisnuita doza de macabru si cinism cu care animatorul american ne-a obisnuit de la "Guard Dog" incoace. Desenul lui stie pur si simplu sa spuna o poveste cu sare, piper si toate cele. Aruncati apoi un ochi pe Plymptoons si faceti ca mine, sperati ca la urmatoarea editie a festivalului lungmetrajul aflat in lucru, "Jealousy" sa fie in program. Pina atunci, revedeti "Guard Dog" aici si cititi aici un interviu al regizorului din care aflam ca seria Dog se vinde ca painea calda: "I love the dog and the people love the dog(...) And it's very successful. In fact, it's so successful now that a lot of my buyers will buy the film sight unseen -- they just know if it's a dog film, it's going to be loved by the audience." E Bill Plympton 100%.


Puncte bune a avut de la mine si "Whiplashed / Biciuire" cel de-al doilea scurt metraj animat semnat de Arnoud Rijken. De vina o fi slabiciunea mea pentru genul noir clasic, cred ca veti redescoperi aproximativ aceleasi teme (amnezie, amintiri refulate, adevarul care iese la suprafata, o crima) in filmul care inchide festivalul. Asadar un tip se trezeste intr-o masina zdrobita cu o femeie moarta alaturi fara sa isi mai aduca aminte ce s-a intimplat. In spital, amintirile se intorc in foarte scurte si sumbre flashuri. Tipul isi revede fragmentar trecutul si intelege ca accidentul era legat cumva de o crima. Aici o mica recenzie a filmului (am adorat instantaneu afisul) care trece putintel in revista foarte ingrijitul aspect formal al povestii care imbina filmul tras pe pelicula cu animatia pe computer. Tot acest cronicar atrage atentia asupra unui alt aspect interesant, culoarea, explozia de portocaliu de la locul accidentului si variatele nuante cernelii pentru retrairea in flashuri a vietii anterioare.
Arnoud Rijken se ocupa in mod curent cu activitatea de producator independent de animatie prin Iluster Productions.


Cu "Anthrôpos" scurtmetrajul abstract regizat de infograficianul si animatorul canadian  Mathieu Tremblay, am avut o foarte serioasa problema. Tot ce tine de titlurile pretentioase, eventual scrise in greaca imi produce vertij. Asta se trage de anul trecut cind am avut parte de un indigest "Anthropeau" care m-a scos din minti. Nu am inteles nimic din animatia torturant-abstracta in gri si alb care pe unii insa i-a entuziasmat. Cica "ideea se incheaga, intrebarea se pune, rationalitatea cade si reperele se estompeaza. Tensiunea urca, partile dezbat, spatiile se conjuga si clipa trece. Anthrôpos este un rationament, un ansamblu de reflectii care expune propria noastra viziune la ceva care este minuscul si gigantic in acelasi timp. Atmosfera imaginara (poseda) o blinda iregularitate grafica". Daca voi cei care ati vazut filmuletul ati avut aceeasi "senzatie reflexiva" rog spuneti-mi si mie ca sa ma ingrijorez despre lipsa mea de perspectiva in ceea ce priveste grafica pe calculator. Eventual cautati sa vedeti "Across The Universe" (2007), "The Fountain" (2006) ori "Stranger Than Fiction"(2006), toate semnate de Mathieu Tremblay.


In ceea ce ma priveste, m-am simtit razbunata in mod indirect de superbul "Spiral" (2005), unul dintre cele mai frumoase scurtmetraje ale lui Bill Plympton facut special pentru uzul selectionerilor de la Annecy care ani de zile au refuzat cateii plimptonieni in favoarea "blindelor iregularitati grafice". Incercati sa-l vedeti cu orice pret, jefuiti eventual un magazin de DVD-uri specializat in animatia independenta pentru ca altfel cu greu il veti gasi (din cite stiu cei de la Annecy s-au incapatinat sa nu-l selectioneze).


Pe Géza M. Tóth obisnuitii festivalului il stiu (anul trecut "Ergo" a primit premiul publicului Anim'est) si nu numai ("Maestro", nominalizat pentru Oscarul celui mai bun scurtmetraj in 2007 se poate vedea aici). Anul acesta "Mama" a intrat in calupul 4 al mozaicului. Pentru mine a fost o surpriza placuta, timp de 8 minute o femeie intinde rufe pe acoperis in timp ce, pe fundal, lumea se schimba in tonuri miscatoare de parca intregul univers matern ar fi o bula de aer. Imaginea si sunetul sint impecabile. "Mama" este o delicata si interesanta metafora a maternitatii, putin cam prea lunga pentru domnisoarele aflate in spatele meu la proiectie. De vazut.

"Tolerantia / Toleranta" este primul film independent animat semnat de studentul in arhitectura Ivan Ramadan. Acesta a asigurat regia, productia, scenariul, montajul, animatia, sunetul si postproductia. Wikipedia crediteaza filmuletul de 6 minute ca fiind primul scurtmetraj animat in 3D made in Bosnia. Performanta tehnica completeaza in mod fericit ideea scenariului (conflictul dintre doi indivizi care isi apara cu indirjire, si pina la moarte convingerile) care a fost deja exploatata in fel si chip. Aici un interviu cu tinarul cineast bosniac.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu