Cate ceva despre competitia de lungmetraj Anim'est 2011

Animest.ro

Spectatorul-pasionat-de-Anim’est isi rezerva un loc aparte in agenda de festival pentru competitia de lungmetraj: pasiuni mai stabile se nasc in jurul unui numar mai mic de filme care sunt  considerate mai consistente decat scurtmetrajele din competitia de vizavi (si ele in numar de 54). In plus, cu lungmetrajele iti poti exersa abilitatile premonitorii (eu una nu am fost niciodata in faza cu juriile la capitolul lungmetraj), intr-un an stiu ca s-a improvizat chiar o mica bursa de pariuri cu cote si tot tacamul. Sa treci prin filmele din competitie este o placere, in primul rand datorita abilitatii organizatorului de a propune o multime de stiluri diferite.

M-am gandit sa pun deja la dispozitia spectatorului-pasionat-de-Anim’est cateva informatii privitoare la concursul (destul de strans se pare) de anul acesta.

In primul rand ar fi “Hottarake no Shima: Haruka to Maho no Kagami / Oblivion Island: Haruka and the Magic Mirror” (2009) semnat de regizorul, scenaristul si designerul de jocuri video Shinosuke Sato si produs de Production I.G (“Patlabor”, “Jin-Roh”, “Ghost in the Shell”, ”The Sky Crawlers”), fiind de fapt primul lungmetraj realizat numai in CGI din portofoliul acestuia.

Povestea este o destul de clasica imersiune a fantasticului in cotidianul unei fetite care doreste sa-si recupereze amintirile legate de mama sa. O explorare colorata in care aventura si fantasticul sunt personajele principale si care ascunde propriile umbre. Sa zicem ca ne putem gandi la Chihiro/Sen. Lumea aceasta fantastica in care Haruka intra fara sa vrea are particularitatea de a fi populata de creaturi care aduc mai mult sau mai putin cu Inari (zeul vulpe din traditia Shinto) si care folosesc obiectele uitate si abandonate de oameni pentru a-si mobila propria lume (ati spus “Paprika”?) Filmul a fost laudat pentru lucratura tehnica, atentia acordata detaliilor si un mix de stiluri care condimenteaza clasicismul povestii.

De vazut, zic eu. Si  nu numai eu.

Filmul a fost nominalizat in 2010 la Asia Pacific Screen pentru Cel mai Bun Lungmetraj de animatie, precum si la Premiile Academiei Japoneze de Film, categoria Cel mai Bun Film de Animatie. 

“Fimfárum do třetice všeho dobrého / Fimfárum - the Third Time Lucky” (2011)  este episodul 3 din una dintre cele mai frumoase trilogii animate, episoadele precedente fiind prezentate de Anim’est in editiile anterioare. Filmul este o miniculegere de trei scurtmetraje in care sunt implicati niscai capcauni, printi si porcari. Regia este semnata de Kristina Dufkova, Vlasta Pospíšilová si David Súkup. Tehnic vorbind, cel mai scump episod Fimfárum combina traditionala animatie de papusi cu animatia pe computer, fiind produs in tehnologie 3D.

Filmul este produs de Maurfilm.

Filmul a fost selectionat (sectiunea World Panorama) din Festivalul Animafest de la Zagreb 2011

“Jeż Jerzy / George the Hedgehog” (2011) in regia lui Wojtek Wawszczyk, Jakub Tarkowski si Tomasz Leśniak, are la baza o banda desenata cu o curioasa evolutie (destinata initial copiilor si povestind aventurile unui arici intr-o lume fermecata, povestea este adaptata pentru adulti, capata un ton satiric, isi sapa galerii si canale prin subcultura underground si incepe sa semene cu “South Park”). In adaptarea cinematografica cu aer comico-politist, ariciul amator de skateboard, bere si femei este urmarit fara incetare de-un savant nebun, niste gogomani pretinsi skinheads care-i vor pielea si nu in ultimul rand de propria sa clona imperfecta. Jerzy m-a facut sa imi aduc aminte de Seymour Duckstein (“Queer Duck: The Movie”) cu relativ aceeasi evolutie si aceeasi tonalitate dar anuland de tot tematica queer.

Filmul a fost selectionat in competitia East of the West a Festivalului International de Film de la Karlovy Vary 2011 si a fost prezent la Festivalul de Film South by Southwest 2011 din Austin, Texas, sectiunea SXFantastic.

Sunt in mod special interesata de “Piercing I” (2009) semnat de Liu Jian, care si-a vandut casa si s-a indatorat pana peste urechi pentru a scrie, desena, monta, produce in cele din urma “primul film de animatie absolut independent din China”. Povestea este ancorata in realitatea sociala (efectele perverse ale crizei economice in China continentala asa cum se reflecta ele in viata lui Zhang Xiaojun un tip linistit dar nenorocos), desenul este minimal (intregul film a fost desenat timp de trei ani pe o tableta Wacom), atmosfera este aspra, dar filmul curge si surprinde in mod placut.

Aici o serie de articole dedicate acestui film fenomen care se prezinta ca fiind primul episode dintr-o posibila trilogie.

Prezent in programele tuturor festivalurilor de animatie din lume (Annecy 2009, Stuttgart 2009, Bruxelles 2010), filmul a fost recompensat cu Premiul Asia Pacific Screen 2010 pentru Cel mai bun Lungmetraj de Animatie.

“Gadkiy utyonok / The Ugly Duckling” (2010) este povestea lui Hans Christian Andersen in versiunea satiric-politica propusa de animatorul rus Garri Bardin. Pasaretul lui Bardin locuieste intr-un cotet modelat la propriu din plastilina, iar la figurat in conformitate cu comportamentul societatii comuniste de acum nu foarte multi ani. Basmul devine astfel fabula sociala, iar scenariul si animatia amintesc foarte mult de “Chicken Run” si de feeling-ul Aardman.

Filmul a fost recompensat deja cu Premiul pentru Cel mai Bun Film de Animatie la Premiile Nika-Rusia 2011, fiind selectionat la Festivalul de Film de la Locarno 2010 – sectiunea Piazza Grande si la Festivalul International de Film de la Vancouver 2010.