Anim'est 2008: Scurtmetraje Mozaic 1

Cu citeva mici exceptii in "Mozaic 1" au intrat filme mai ciudate, cu contururi mai intunecate sau venind direct din zona experimentala. Ambianta aceasta a avut putine exceptii : "La Lune", "Somewhere else" si glumita "Automoto". Dar sa le iau pe rind:

Sursa: Polynoid

"458 NM" este un proiect  de scurtmetraj realizat de trei studenti (Jan Bitzer, Ilja Brunck, Tom Weber) de la Filmakademie Baden-Württemberg intre octombrie 2005 si martie 2006. Sase luni deci ca sa realizezi o ciudata "intilnire a doi melci spatiali" asa cum scrie pe situl festivalului. O sa ziceti ca sint circotasa, nu ma pot abtine sa nu precizez, in sinopsisul in engleza, se pomeneste de un rendez-vous, or asta ar fi mai mult decit o simpla intilnire. Animalele robotizate fuzioneaza pe un fundal de superba muzica electro, sfirsitul il trec sub tacere.

In "It's ART" magazine puteti citi urmatoarele : 

"Some animated shorts try to surpass the already drawn paths of creativity and take the chance to do a risky film with a high level of quality. 458nm, a German short movie done by three students Tom Weber, Ilija Brunck, Jan Bitzer produced by Sinje Gebauer is showing in festivals all around and has won a lot of prestigious prizes : Special jury mention at the Siggraph 2006, best animated film at Mundos digitales, Golden Nica at the Ars electronica 2006. 458 nm invites us into a robotic universe where love is reinvented."

In  revista "Encore" curiosii pot afla explicatia titlului care vine de la lungimea de unda a culorii albastre. 

"458nm describes exactly the light frequency that initiates a key stimulus for the antagonist [n.b: adica pasarea aia din final]. It tells him: "there's food". This general principle was discovered with bees as well. They react to a certain colour spectrum to find their flowers. In the end, 458nm effectively describes a key stimulus in our ecosystem and from an emotional point of view it's the destiny of our protagonists."

Intru linistirea spiritelor alergice la filmele cu efecte speciale, reproduc parerea autorilor: 

"We don't even think CG films have replaced animated cartoons. All these genres are completely independent and we don't see any competition between them. Animated cartoons are far too individual to be replaced by CG. It's already complicated enough to create photo realistic characters in 3D that work in a freeze image. The complete spectrum of visible and invisible attributes of emotiveness will probably never be reproduced by a CG character. (...) People are used to people and we can even read into the smallest details of somebody's face and movements. " 

Enjoy!

◘◘◘◘◘

"Horizontes" de Yemeli Cruz Rivero, Adanoe Lima Cruz intra in categoria metaforelor  care folosesc animatia ca suport de dezvoltare, asadar aici veti intilni pasari, foi de hirtie, pene de scris si frunze pe de o parte si pe de alta obiecte si aspiratii mult mai greu de deplasat si mai terestre.

Creat in 2004, filmul a fost premiat de 4 ori in Cuba. Nascuta in 1980, Yemeli Cruz Rivero lucreaza la ICAIC la Havana din 2003 ca Animadora Cinematográfica. "Horizontes" este primul ei film, a colaborat insa la alte opt. Adanoe Lima Cruz este si el animador la ICAIC.

◘◘◘◘◘

"La Lune / The Moon" de Kyung-Hee Shon a intrat foarte usor in gratiile publicului. Scurtmetrajul este chiar o poveste cam ca in genul contesei de Ségur, cu o pitica si-un pitic care traiesc intr-un copac crescut pe o clepsidra. Descoperirea lunii este mai mult decit o revolutie copernicana. Animatia este foarte des intilnita azi (CGA), foarte placuta si merge foarte bine cu programele de copii. Filmul "La Lune" a fost proiectat si la Cannes si la alte festivaluri, mai toate comentariile celor care l-au vazut se invirt in aceeasi arie semantica (dragut, trop mignon, cute etc). Cum ziceam, usurel dar binevenit in seria sumbra care urmeaza.

◘◘◘◘◘

"Meat Days / Zile de carne" de Joe Hsieh poate suscita doar doua tipuri de reactii: oroare sau surpriza placuta. Filmuletul produs de Taiwan National University of the Arts este un amestec de cut-out si 2D in gri-uri delicate si un desen foarte epurat. Simplitatea animatiei imblinzeste cruzimea povestii pe care o etaleaza "Meat Days". Povestea lui Joe Hsieh tine de istoria Asiei in care perioadele de foamete (compensata de practici canibale si violente de tot felul) nu sint rare. Ar fi multe de spus despre fantasmele canibale si despre felul in care cineastul taiwanez vede acest gen de practici, prefer sa citez o alta cronica: 

"Grisly little animated allegory featuring cannibalism and hungry monsters. Despite the crudeness of the animation and throwback to classic Chinese literary theme, I gave this my highest evaluation, mainly because this is the kind of 'adult' story that I can see more successfully told through animation, as opposed to live action, and the hungry demons were truly unsettling." 

Si o alta, a unui spectator mai sensibil : 

"Völlig unappetitlich war dann aber «Meat Days» des Taiwanesen Joe Hsieh. Technisch und von der Bildästhetik her ein brillantes Werk, inhaltlich allerdings geschmackslos, um nicht zu sagen krank", 

cu alte cuvinte continutul este tare dezgustator in timp ce forma e superba.

Joe Hsieh (Hsieh Wen Ming) este de formatie pictor, animatia a venit ceva mai tirziu; pina in prezent el are, cred, 5 scurtmetraje la activ care au fost selectionate la festivalurile de la Hiroshima, Zagreb, Leipzig, Pusan, Fantoche, Bradford, Taiwan si Taipei. Sa ne multumim pina una alta cu trailerul filmului.

◘◘◘◘◘

"The Designer" de John Lewis este un "animal" ciudat, o poveste cu oameni de metal, pasari de metal si paduri asijderea. Lentoarea povestii care se lasa descoperita pina la urma a exasperat atit de tare citiva spectatori la spectacolul la care am asistat, incit  rindurile din fata mea s-au golit. Nu vreau sa va sperii, stiu ca lumea nu prea este obisnuita cu aliajul de metal si carne à la Jan Svankmajer pe care il foloseste John Lewis. Puteti vizita situl filmului ca sa va convingeti. [Din pacate situl nu mai exista.]

John Lewis este autorul a inca doua alte scurtmetraje de animatie, "The Birdhouse" si "The Boy Who Wanted to Touch the Moon". A propos, "The Designer" a fost premiat la Festival du Film d'Environnement (2007), tema sa poate intr-adevar fi citita si in cheie ecologica, la asta nu m-am gindit cind l-am vazut.

◘◘◘◘◘

Iarasi unul dintre preferatele mele: "The Tale of How" pe care va invit sa-l (re)vedeti pe YouTube sau pe situl creatorilor. Musai insa sa aruncati un ochi in prealabil la cuvintele operei in format mini care este de fapt scurtmetrajul, le gasiti aici.  Aici aveti de-a face cu  un documentar making-of, iar aici un interviu cu unul dintre membrii gang-ului, Ree Treeweek. Acest gen de animatie greu de identificat si de clasificat m-a incintat pur si simplu. De fapt, The Blackheart Gang este o echipa de trei sud-africani din Cape Town specializati in animatie publicitara (postez aici pentru curiosi  o publicitate Blackheart Gang pentru United Airlines.)

"The Tale of How" a cistigat un binemeritat premiu la Annecy 2007. Veti recunoaste din prima uitatura principala sursa de inspiratie a celor trei sud africani : Hyeronimus Bosch. Parerea mea, e mai bine sa nu-i pierdeti din vedere pe "The Blackheart Gang", proiectul lor in lucru este "The Tale of Then" (2008). Detalii si scenariu aici.

◘◘◘◘◘

"Woanders / Somewhere else / Altundeva" de Ulrike Keil a fost bine acceptat de public, mai ales ca lipsa liniilor de dialog permite mai multe tipuri de interpretare (a mea a fost mai degraba rautacioasa "acasa inseamna sa duci confortul tau acolo unde ai chef si sa vezi noul peisaj prin prisma acestuia"). Este un produs semnat "Burg Giebichenstein" HKD/Halle, Motionworks/Halle. Ca sa fiu impartiala, prefer sa citez cronica facuta de altcineva:

"The film is an animated gem, so simple you are reminded of what better writers used to say about never using an adjective when a noun will do. This is a noun movie. Once upon a time there was a man who loved his house so much that when he went for a walk, it came too. And the house changed size to make it easier for the man to love it, like a dog, a small dog walking beside the man, the shape of a house. The drawings are black-and-white, like something a clever child might do. There is no colour at all until the wind gets up and a leaf blows past and the leaf has the pale golden look of autumn. The story is surreal - not Salvador, but sweet surreal. "  

Altcineva a observat ca filmul "had a tremendous soundtrack", eu nu mi-l aduc aminte.

◘◘◘◘◘

Sursa: PBCpictures

Am ajuns la oaia neagra a calupului, cel putin pentru mine, ca de obicei este un experimental care dureaza muuuult: "Anthropeau" de Joël Godfroid. Produsul semnat Ambiances, premiat in citeva festivaluri, m-a scos din minti in sensul cel mai banal al cuvintului. Cred ca sint alergica la permutarile operate de calculator si la reluarea la infinit a aceleiasi imagini. De data asta nu am avut pe ce sa ma concentrez (muzica, culoare, fundaluri). "Anthropeau" se vrea a fi un manifest pentru statui care pleaca de la imaginatia sculptorului francez Benoît Polvêche si incearca sa ajunga la creatiile sale, pe scurt un parcurs creator.

Ultima ora: de pe situl producatorului tocmai am aflat ca am avut de-a face de fapt cu  versiunea de 11 minute destinata festivalurilor si nu cu cea de 15 minute, rezervata expozitiilor si "performances".

◘◘◘◘◘

Sursa: NeilMcInnes.com

I-am multumit deci lui "Automoto" (regia Neil McInnes, Cathy McInnes) ca exista, cine-ar fi crezut? Animatia simpla si draguta in stop motion este un produs Winnipeg Film Group, grup care s-a ocupat si de filmele unor cineasti precum Guy Maddin sau Denys Arcand. Izolat intr-un atelier sofisticat, un schelet singuratic, din lemn, are o pana de creatie. Si cum scheletul iubeste tare mult cateii, el incearca sa faca rost de unul prefabricat. Neil si Cathy McInnes au facut pina acum 4 scurtmetraje de animatie impreuna.

Filmul se poate vedea aici.

◘◘◘◘◘

Inca un "animal cinematografic" ciudat si sinistru in peisaj: "Nastup / Performance" de Katarina O'Hearn. O poveste cu un actor care, pierdut in multimea de roluri interpretate,  nu se mai regaseste pe sine insusi. Animatia foloseste marionete. Mi-a placut in mod deosebit ambianta si felul in care sunetul a fost lucrat cu aceasta ocazie.Un filmulet scurt, la obiect (desi obiectul este o tema deja dezbatuta si cam filozofica) si de nota zece pentru spectatorul din mine. "Nastup" a fost premiat la al 54-lea festival de film de la Belgrad (premiul FIPRESCI si cel mai bun film de animatie). De pe www.oxyop.com am pescuit urmatoarele informatii:  

"Between 2003 and 2006, Pete (along with his wife, and "partner in crime", Katarina), wrote, produced, designed, edited, and directed over 20 short films, music videos, and commercials. In April of 2006, Pete and Katarina were invited to move to Podgorica, Monte-Negro, where they were an active part of the start-up and Identity design of a new nation-wide television station, RTV Atlas. Between April 2006 and July 2007 Pete functioned simultaneously as Art Director of the graphics department at RTV Atlas and Professor of 2D Design at FVU (Faculty of Visual Arts)."

◘◘◘◘◘