vineri, 6 iunie 2008

Jurnal de TIFF la final - "Körkarlen / Caruta fantoma" de Victor Sjöström

Wikipedia

Nu ratez in nici un an evenimentul care promoveaza un film mut restaurat si reconditionat la care se adauga o banda sonora nou nouta si relativ adecvata cu continutul. Doza mea de TIFF de anul acesta s-a terminat cu "Caruta fantoma/Körkarlen", un film din 1921 semnat de Victor Sjöström.



Sunetele "la fel de duios-nelinistitoare precum imaginile semnate acum aproape 90 de ani de Sjöström" au fost de fapt ingrozitoare. Nu stiu cum s-au descurcat cei doi DJ, pe mine una m-au durut urechile si am facut eforturi sa uit de basii care-mi pulsau in stomac, concentrindu-ma pe imagini.


Gunnar Bjursell

Povestea are loc in noaptea anului nou in care, dupa credintele populare, fix la miezul noptii trece caruta mortii care cu aceasta ocazie schimba birjarul. Acesta este de obicei sufletul ultimului decedat din anul vechi. Sarcina lui "deloc usoara", cum spune unul dintre intertitluri, este de a aduna in caruta fantomatica trasa de un schelet cabalin, sufletele celor care tocmai au murit din varii cauze. Aceasta poveste macabra este inserata intr-un fel de "conte moral" care povesteste convertirea unui mare pacatos, pe numele lui David Holm, un om bun de felul lui dar inrait de bautura printre altele. S-a vorbit despre asemanarea cu "A Christmas Carol" al lui Dickens, dar in versiune nordica ( adica accentuind puternic destinul individului in cheie protestanta si responsabilitatea morala pentru faptele comise in timpul vietii, propunind sobrietatea ca atitudine salvatoare).

Intilnirea cu coasa mortii si George povestind despre caruta fantoma, manifestarea alienarii lui David Holm sint momente memorabile din punct de vedere cinematografic, chiar si pentru spectatorul de astazi.


Forgotten Classics


Ceea ce m-a izbit pe mine a fost secventa in care pacatosul dezlantuit sparge o usa cu un topor, in dorinta sa de a-si distruge familia. Cum sa nu te duca gindul la "Shining" si la psihoza personajului lui Kubrick ? cum sa nu te gindesti la ceea ce spunea Borges despre "marii scriitori care isi creeaza predecesorii" (vezi textul "Kafka si predecesorii sai" din "Alte investigari", 1952), asertiune care se poate aplica cu succes si in cinema?

Moartea lui Sjöström, aducatoare de alinare pentru pacatos, este de regasit in "Der Müde Tod" pe care Lang urma sa il filmeze in acelasi an ; secventele familiale le veti regasi poate in filmele lui Griffith, cu siguranta imbricarea de planuri care duc catre un catharsis spiritual si tendintele auto distructive ale personajului pe fondul vidului etic le veti fi recunoscut in filmele lui Bergman.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu