Ehee despre filmul
asta s-a scris atit de mult incit promit sa fiu relativ concisa.
Voiam sa-l vad desi nu am pentru Bob Dylan
aceeasi consideratie, in ciuda faptului ca este vorba fara indoiala de un
artist total, muzician, textier sau mai mult poet, actor de film, activist in
slujba pacii (suna ca naiba dar asta a fost situatia pe timpul razboiului din
Vietnam
), pastor penticostal si nu in ultimul rind
membru al star system-ului pe care l-a urit atit de mult. Cum Bob Dylan si
muzica lui ma lasa rece, m-am concentrat pe film pe care l-am gasit inegal.
Poate si pentru ca, la cinema "Republica" nu prea ai cum sa te
intorci si sa urmaresti un film in conditii umane, asa ca nu vreau sa am aerul
ala iritat si obosit al criticilor de cinema care dupa al cincilea film vazut
intr-o zi devin pur si simplu insuportabili cu orice film de orice calibru.
), pastor penticostal si nu in ultimul rind
membru al star system-ului pe care l-a urit atit de mult. Cum Bob Dylan si
muzica lui ma lasa rece, m-am concentrat pe film pe care l-am gasit inegal.
Poate si pentru ca, la cinema "Republica" nu prea ai cum sa te
intorci si sa urmaresti un film in conditii umane, asa ca nu vreau sa am aerul
ala iritat si obosit al criticilor de cinema care dupa al cincilea film vazut
intr-o zi devin pur si simplu insuportabili cu orice film de orice calibru.
Mi-a placut performanta lui Cate Blanchett
si perioada Dylan pe care o reprezinta, desi am gasit-o prea lunga, mi-a placut
si perioada bisericoasa, ciudat de scurta dealtfel. Ce nu mi-a placut a fost
perioada actor in care, o sa va sochez, Charlotte Gainsbourg este mult mai
bobdylan-esca decit Actorul (Heath Ledger), ingrozitor de conformist in rolul
de tatic de familie care profereaza numai dictoane sexiste. Tot Actorul - Billy
the Kid (Richard Gere) mi-a dat batai de cap, pur si simplu nu am inteles
secventa aia de Halloween.
 |
| Sursa: ThePlaylist |
In schimb perioada Woody Guthrie este dulce si
surprinzatoare scenaristic. Trubadurul electric (ala care face mult "noise"
si este insultat ca fiind tradator) este poate cea mai aproapiata de adevarul
istoric-artistic al vremii. Consideratiile despre folk-ul ca forma de expresie
moarta si ingropata mi s-au parut de bun simt dar prea exploatate (probabil ca
asta a mers mina in mina cu bucata de documentar care inrameaza toata aceste
multiple fatete ale lui Bob Dylan.)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu