Iata filmele mele preferate din calupul patru al competitiei, probabil cel mai “dens” la capitolul nivel de competitie.
Il asteptam de multisor, tare-as fi vrut sa-l traduc asa cum am facut-o cu “
Mary and Max" (2009) si cu "
Harvey Krumpet" (2003), dar n-a fost sa fie asa.
"Ernie…" este construit dupa acelasi tipic tare drag cineastului Adam Elliot : un condensat de saga din plastilina realizat in stop motion cu un narator care sa organizeze materialul narativ si sa faca pauze semnificative. Povestea trebuie sa fie presarata de semne, mesaje, titluri, tag-uri, mesaje non verbale cu impact dulce-amarui. Personajul trebuie sa fie un singuratic-neinteles, sa intre in categoria "handicapat", sa fie marginalizat, sa aiba un nume ciudat, sa practice o meserie si mai ciudata. In cazul de fata, Ernie este surd, este parizian si taxidermist. In plus, povestea lui este spusa in alb-negru.