Se afișează postările cu eticheta Nina Paley. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Nina Paley. Afișați toate postările

duminică, 26 decembrie 2010

De-ale internetului si filmul de animatie...- Partea a 2-a sau Cel care priveste catre Oscar

Nota: Film recomandat de TORO

A doua surpriza este unul dintre filmele selectionate la Oscar si BAFTA la categoria animatie. De ani buni de zile ignor nominalizarile, premierile si tag-urile referitoare la cele doua competitii dedicate cinema-ului consensual de box office.

duminică, 7 noiembrie 2010

Scrisoare deschisa catre Nina Paley


Draga Nina,

Trebuie sa incep prin a-ti spune deschis si sincer ca:
  1. Am adorat “Sita sings the Blues” vazut acum vreo doi ani la Anim’est la Bucuresti, a fost revelatia mea personala in ceea ce priveste lungmetrajele de animatie ale anului; am revazut filmul pe internet cu aceeasi placere
  2. Am urmarit activitatea ta, problemele “Sitei” legate de nenorocitele alea de drepturi de autor si mica echipa de entuziasti care a facut totul pentru a ajuta la popularizarea minunatiei asteia de film
  3. Am aflat din gura lui Alex Budovsky ca ai reusit performanta de a fi singurul animator din lume care si-a construit singur de la A la Z filmul de lungmetraj
  4. Am urmarit activitatea ta ante si post Sita, am aflat ca faci parte din “gasca” independentilor newyorkezi, te-am regasit citata in “Avoid Eye Contact”.


sâmbătă, 18 octombrie 2008

Anim'est 2008: Sita Sings the Blues de Nina Paley


"Sita Sings the Blues" este primul lung metraj de animatie al Ninei Paley, din 1998 creatoare de filmulete de animatie independente ("Fetch", "The Stork"). Nina Paley vine din universul benzii desenate satirice ("Nina's Adventures", "The Fluff","The Hots"), in prezent preda la Parsons School of Design din Manhattan si se chinuie sa-si distribuie cumva filmul in salile de cinema. Povestea "Sitei" este parcursul obisnuit al oricarui film independent care trece prin festivaluri, entuziasmeaza juriile si spectatorii, dar ramine suspendat intr-un fel de no man's land al creatiilor evitate de distributori din varii motive; in acest caz hiba este existenta unor Synchronisation Royalties legate de folosirea a zece piese muzicale din repertoriul cintaretei de blues Annette Hanshaw. Pai sa nu te dea peste cap faptul ca cinci ani de munca (Nina Paley a ajuns sa fie numita "one-woman Pixar" pentru ca tot ce tine de animatie, scenariu, montaj, regie este facut de ea si numai de ea) sint redusi la nimic, artista traieste din "donatii" neputind beneficia de dreptul de a-si vinde filmul? Intrati pe blogul animatoarei si va veti convinge, intrati apoi pe situl "Sitei" si veti vedea ca pagina de garda da pe dinafara de ditamai palmaresul obtinut anul acesta numai peste tot in lume.