Mi-este
cum nu se poate mai clar de ce prefer filmele vazute in sala de
cinema. Nu este (numai) o fixatie personala, proiectia in sala inseamna
jumatate din forta de persuasiune a peliculei cu care ma intalnesc.
Orice film vazut acasa, la teve sau gratie lectorului DVD de pe laptop
este aproape un esec. De aceea DVD-ul, Dailymotion, Vimeo sau Youtube
sunt ustensile la care nu fac apel decat cand nu am incotro.
In ultima vreme insa, internetul mi-a oferit trei surprize placute. Toate sunt filme de animatie.
A fost in primul rand MUBI si invitatia de a viziona “moca” timp de o saptamana “The Meaning of Life” un filmulet mai vechi de-al lui Don Hertzfeldt.
Daca exista un dumnezeu al iubitorilor de cinema, l-as ruga pe aceasta
cale sa dea cat mai multe idei similare celor de la MUBI, nu ma gandesc
neaparat la vizionarile gratis pe durata limitata cat la ideea de a
dezgropa filmulete care altfel s-ar prafui ignorate, acrite si uitate in
coltul lor. Nu este cazul lui Hertzfeldt, unul dintre cei mai activi si
prolifici animatori independenti americani din cati s-au vazut. Cu Don
Hertzfeldt am facut cunostinta acum 3 ani cu ocazia unui Animest care a ocazionat proiectia lui “Everything Will Be OK”
(2006), un surprinzator delir tragicomic pe tema vietii, mortii, bolii
si traumelor care se lasa cu tulburari psihice. Mi-a placut animatia
foarte novatoare la capitolul tehnica si minimalista la capitolul desen,
mi-a placut vocea din off, dura, rea, trista, depresiva, dezmembrata
si foarte filosofica in fond. ”The Meaning of Life” este un pic mai
tanar (2005) si un pic mai concis (doar 12 minute) decat mult mai
premiatul sau confrate, dar mult mai ambitios in materie de storytelling.
| Sursa: bitterfilms.com |