Anim’est 2011 - Competitia 4

Regizorul Veljko Popović, prezent anul acesta in competitie cu Dove sei amor mio (Croatia, 2011), este o prezenta tare intriganta in lumea animatiei. De la “She Who Measures” (2008), animatie abstracta si grea pe tema libertatii personale la “My Way” (2010) care m-a luat prin surprindere anul trecut (ma asteptam ca Popović si implicit studioul Bonobo sa vina tot cu o mostra de animatie cu subtext filozofico-politic), drumul este imens. Iar “Dove sei amore mio” este un al treilea exemplu de narativitate si animatie diferite de productiile anterioare.

Jurnal de TIFF - Ziua 4 (2)

15

Duceam dorul scurtmetrajelor atat de putin prezente la TIFF (pacat, de exemplu, ca cele doua calupuri de scurtmetrajele “umbre” sunt proiectate o singura data), asa ca mi-am inceput ziua cu “15” prima compozitie omnibus de scurtmetraje bulgaresti facuta sa jaloneze 15 ani (1995-2009) din viata cinematografiei bulgare.

Chiar daca unele din scurtmetrajele alese mi s-au parut mai putin interesante, ce conteaza este impresia de ansamblu care incearca sa coreleze istoria sociala

Anim'est 2009 la final

Gata si cu editia din anul acesta a festivalului de la Anim'est. Multe filme de vazut, multe comentarii de facut, alegeri dificile de operat in ceea ce priveste programul, mai mult decit incarcat.

Pe situl festivalului puteti vedea acum palmaresul complet al competitiei.  Sint foarte incintata pentru trofeul Anim'est care a fost acordat scurmetrajului "Fantoma de la cinema /The Phantom of the Cinema" in regia lui Erik van Schaaik, un film care a stiut sa imbine perfect tehnica animatiei si gustul pentru cinema intr-un ansamblu mai mult decit original. M-a uimit foarte tare in schimb premiul pentru cel mai bun lungmetraj acordat filmului "Pianul din padure/Piano Forest", aici as fi pariat pe "Brendan si secretul din Kells/Brendan et le secret de Kells" mai degraba si as fi pierdut.