 |
| Russian Film |
Iata inca o poveste
incadrata de catre organizatorii TIFF in categoria “Fara limita” pe care mi-am
dorit sa o vad. Am facut cunostinta cu Alexei
Balabanov tot la un TIFF, cu
ocazia proiectiei lui “Gruz 200/Cargo 200”. Vazut, placut. Imi lipsesc inca
detururile conexe prin ‘Reka/The
River” (2002), “Schastlivye dni
/Happy Days”, “Morfiy/ Morphia” (2008)
si “Pro urodov i lyudi/Of
Freaks and Men” (1998), adica strictul necesar care sa-mi permita sa scriu cu
usurinta despre unul dintre cineastii rusi cei mai sofisticati la ora actuala.
N-aveam deci cum sa trec pe langa “Kochegar/A Stoker” (2010).
N-am fost dezamagita de eleganta cu care cineastul alege si de data aceasta o prisma
mai filosofica prin care fixeaza acelasi gen de poveste care-l pasioneaza in
general: disperarea si barbaria erei post-sovietice, marasmul in care se pierde
oricum societatea postindustriala. “Kochegar” mi-a intarit o certitudine
personala, in mintea mea Balabanov si nu Sokurov sta inchis in turnul de fildes
cu tot atatea ferestre prismatice cate filme a regizat; astfel, desi gravitand
in jurul aceluiasi tip de subiecte, filmele sale reusesc intotdeauna sa fie
surprinzatoare, inteligente si crude.
