Jurnal de TIFF ziua 2 (1): Gianni e le donne / The Salt of Life

Nu aveam cum sa ratez “Gianni e le donne/ The Salt of Life”, filmul lui Gianni di Gregorio dupa ce acum doi ani la TIFF laudasem debutul sau regizoral “Pranzo di Ferragosto” (2008). Am avut dreptate sa-l trec pe lista mea de must see, Gianni di Gregorio  nu este numai un actor comic convingator si un scenarist talentat, calitatile lui regizorale sunt evidente. “Gianni e le donne“ aplica tactica folosita de Todd Solondz in saga lui americana (aceleasi personaje structural vorbind, intruchipate de aceiasi actori traverseaza situatii similare in contexte diferite), lucru care da filmului un aer usor decalat de sequel in varianta bufa (aceleasi tipologii traverseaza timpul si spatiul mai multor filme pentru a se eterniza in prototipuri umane).

Sursa: screenweek.it

Jurnal de TIFF “Pranzo di ferragosto” de Gianni di Gregorio

Sursa: KoreanFoundation

Iata ce pot face doua miini dibace cu un buget minuscul, un scenarist experimentat aflat la o prima experinta regizorala si actoriceasca, o mina de actrite neprofesioniste la care media de virsta este de aproximativ 88 de ani, un scenariu simplu si luminos. "Pranzo di ferragosto" i-a adus lui Gianni di Gregorio, la cei 59 de ani ai sai, Leul de Aur pentru debut regizoral la editia din 2008 a Mostrei de la Venetia. Produs de catre Matteo Garrone, "Pranzo di ferragosto" este povestea a 24 de ore din viata lui Gianni, un trasteverin de virsta mijlocie a carui ocupatie exclusiva este ingrijirea mamei sale, vaduva de familie buna, acum traind cu fiul ei in conditii relativ strimtorate. Datoriile il imping pe bietul om sa accepte sub acelasi acoperis pentru cel putin 24 de ore inca alte trei doamne in virsta de care familiile incearca sa se debaraseze pentru sarbatoarea de Ferragosto.