De citit in weekend

Fandom, cea de-a treia dimensiune a universului fantastic care se tese in jurul unui tip de exceptie (Stanley Kubrick in cazul acesta) are regulile lui interne, speculeaza fetish-uri deja cunoscute sau construieste altele noi dupa acelasi tipic. Eu una nu l-am inteles niciodata (mi-aduc aminte de marea expozitie Hitchock pe care, vizitand-o, m-am simtit mai straina ca niciodata de demersul fetisist asumat al actiunii). Aici, un scurt comentariu despre o faimoasa jacheta tivita cu blana.

xxxxx

Cum sambata am vrut sa profit de programul de vacanta propus de cinemateca, am vazut intre altele “Battling Butler”. Numele lui Joseph M. Schenck era acolo, pe generic, in calitate de producator executiv si mi-a sarit evident in ochi cateva ore dupa aceea, cand m-am apucat sa citesc pe “The Chiseler” articolul  dedicat nu atat vietii cat disparitiei unui cineast uitat in prezent, John Adolfi.

Note de lectura

The Chiseler este unul dintre locurile unde-mi fac veacul cand nu-mi merge bine, articolele sale mustesc de informatii, povesti si biografii condensate ale unui cinema devenit cumva marginal, iar scriitura lui imi da mereu ghes sa redescopar cinema-ul de acum aproape un secol.Seamana cu Kenneth Anger, dar are mai mult miez si nu este interesat de barfe.Aduce cu Kevin Brownlow,dar se dovedeste mai concentrat in explicatii. John Strausbaugh este pentru mine singurul cronicar care-si permite sa divagheze elegant in aceeasi fraza fara a se impiedica in propriile-i meandre si detururi.

Ultima poveste chiseler-iana se “tine” mana in mana cu excelentul articol al lui Yann Tobin dedicat capacitatilor adaptative ale filmului muzical (“Le musical, un genre qui s’adapte” din Positif nr 616/2012).

Si pentru ca unul dintre subiectele indelung rumegate in ultimul timp este (inca) “Barry Lyndon” (vazut la inceputul verii cu ocazia programului special dedicat lui Stanley Kubrick de catre festivalul B-Est), iata doua articole care-si propun sa iasa din standardele subiectelor legate de aceasta pelicula: aspectul estetic, vitejiile tehnice, mizanscena, fotografia, istoria facerii filmului etc. Autorii prefera sa vorbeasca unul despre “pierderea istoriei” ca rezultat al metodei antihollywoodiene de tratare a acesteia din urma, altul despre “aglorificarea eroului” ca intentie a discursului kubrickian despre aceeasi istorie.