Usor, de vara - Spaime si scirbe cu Pang Bros si Christophe Gans

Motto:

Ring around the rosy,

A pocketful of posies,

Ashes, ashes,

We all fall down !

("Ring a Ring o' Roses", cintecel din folclorul copiilor, colectia" Mother Goose")

*****

Iata doua intrebari “cu bataie” care mi-au trecut prin cap saptamina asta :

1. Poate adaptarea cinematografica dupa un joc video sa fie cel putin la fel de reusita in manipularea suspansului ca experienta jocului ?
2. Cum poate filmul sa retranscrie in mod eficace interactivitatea jocului video fara sa plictiseasca prin excesul de clisee proprii ?

Wikipedia

Wikipedia

 

"The Fly" de la cinema la opera

homme-papillon

Uite ca nu am avut timp sa caut alte exemple de filme convertite in spectacole de opera, cert este ca experientele de genul acesta sint rare. In seara de 1 iulie, la Théâtre du Châtelet "The Fly" este prezentat in premiera mondiala sub forma de opera in doua acte compusa, ca si soundtrack-ul filmului cu acelasi titlu, de catre Howard Shore. Experimentul este sustinut de orchestra filarmonica Radio France, dirijata de catre tenorul Plácido Domingo.

"Severance"

“Severance” (regizor Christopher Smith) este un horror un pic mai special si asta pentru ca nu se incadreaza in nici una dintre tipologiile in care intra de obicei filmele de gen. Ca spectator, recunosti de fiecare data un schepsis, un cliseu pe care l-ai mai intilnit undeva, dupa care vine o replica sau o secventa care aduc un “da, dar…” si dubiul demoleaza totul. Filmul respecta conventiile horror (numai ca victimele nu mai sint adolescenti, ca in “Blair Witch” de exemplu, ci oameni in toata firea, angajati ai unei multinationale), avem si psihopatii de serviciu (care musai sa existe in asa numitele psycho movies de felul lui “Hostel” sau “Captivity”), avem si tusa de umor negru care vireaza catre macabru (comparati “Severance” cu “Shawn of the Dead”), ba mai mult si un mesaj politic si social destul de insidios (care aduce cumva pe undeva cu filmele lui John Carpenter).