FFF 2009 - "Ricky" de François Ozon

Inteleg de ce “Ricky” al lui François Ozon a fost considerat a fi un film provocator de catre cei care l-au vazut la Berlinala la inceputul lui 2009; lumea s-a impartit atunci intre pro si contra “Ricky”. Este vorba de partea aceea de “realism social” pe care fratii Dardenne o presara in “L’enfant” si fantasticul à la Disney care propune povestea ca realitate paralela. Amestecam deci cotidianul cel mai insipid si senzationalul de imagerie populara si grosso modo avem reteta lui “Ricky”. Vazind reactiile impartite ale criticii, mi-am zis, iata un film care cere foarte mult de la spectator, nu trebuie nici sa te scufunzi prea tare in premiza basmului de banlieue si nici sa apesi prea tare pe butonul dramei familiale pentru a-l privi pe “Ricky” asa cum se cuvine. Bine bine o sa ma intrebati, atunci cum se cuvine sa-l privim pe “Ricky”?

Trailer Youtube

Un caz de diplopie -“In the Electric Mist”- de Bertrand Tavernier

Daca n-ar fi fost pagina de pe situl Institutului francez din Bucuresti anuntind o retrospectiva Bertrand Tavernier cu ocazia obisnuitului si iernaticului festival al filmului francez, nu m-as fi incumetat sa scriu aici despre “In the Electric Mist”. Filmul este pentru Tavernier un soi de “dupa douazeci de ani” si mai bine de la “Round Midnight” (1986) si “Mississipi Blues” (1983) incoace. Unul dintre cei mai mari iubitori si critici ai cinematografului de peste ocean sufera de data aceasta de ambitia reformularii genului politist si asta prin intermediul unei ciudate combinatii scenaristice de paranormal, reverie si thriller.

Lectii amorale si melancolice – “Bad Lieutenant - Port of Call New Orleans”

Motto:

 “Yo, Midget… chill out” - Big Fate

“ Let's have him see iguanas. Let's have the iguana sing.” - Werner Herzog

Am sa ignor povestea aceea inventata de capetele patrate de la departamentul de marketing care au promovat filmul “suparindu-i” oficial pe Abel Ferrara si pe Werner Herzog. “Port of Call: New Orleans” nu este nicidecum un remake dupa “Bad Lieutenant”, similaritatea titulaturii este voit inselatoare. Acolo unde Abel Ferrara construieste o poveste foarte incrincenata despre pacat, culpabilitate si rascumparare in sensul catolic al cuvintului, Werner Herzog vireaza scurt din peisaj. Locotenentul sau de politie ramine un etern pacatos care se accepta, prizonier voluntar in limburile unui univers in care oamenii comunica cu si prin violenta atunci cind nu se izoleaza in escapisme psihotrope si in care trendul este chill-out-ul pe fundal de hohot de ris isteric.

Anim'est 2009 Scurtmetraje Mozaic 5

"Mozaic 5" este calupul cu animatiile cele mai voluminoase. Incerc sa trec in revista impresiile pe care mi le-au lasat filmele care au intrat in aceasta "culegere" animata:

"Urs" de Moritz Mayerhofer este un proiect de doctorat care doreste sa combine decorul pictat asemeni filmelor de odinioara si personajele create prin tehnici CGI. "Urs" este dovada pasiunii lui Moritz Mayerhofer pentru animatie. "I really love the cinema and wanted to create a film that is on the one hand something for the big screen with deep atmospheric images, but on the other hand has a story that is touching and believable" spune el aici, in acest articol dedicat scurtmetrajului. Senzatia mea este insa ca atmosfera a prevalat intr-o asemenea masura in cazul lui "Urs", incit povestea a fost cumva sacrificata in favoarea acelui superb apus de soare.

Anim'est 2009 Scurtmetraje Competitie 4

Continui cu calupul de competitie 4. Scotocind pe net, gasesc aici comentariile pe care le-a lasat o alta spectatoare la filmele din acest grupaj.

Inca o enigma pentru mine, "Engel zu Fuss / Inger pe jos" a fost premiat cu TV Award for best TV special la Annecy in 2008. Probabil ca mi-am facut o imagine prea idealizata despre stacheta impusa de acest festival. Filmuletul regizat de Jakob Schuh si Saschka Unseld este in mod clar o poveste pentru copii, povestea ingerasei Waltraud ocazioneaza un show simpatic in 3D cu o urma de morala scolareasca.

Din pacate pe situl studioului cofondat de cei doi animatori care a si produs filmul nu e mare lucru.

Anim'est 2009 - Scurtmetraje Mozaic 2

Continui odiseea filmuletelor incluse in categoria "Mozaic", iata calupul numarul 2:

"Calango lengo - Morte e vida sem ver água / Calango lengo - Viata si moarte fara un strop de apa" regizat de brazilianul Fernando Miller s-a ratacit confundind Mozaicul 2 cu selectia internationala pentru copii. In tot filmuletul asta in care sopirla Calango se bate pe viata si pe moarte cu  foamea, seceta si cu doamna cu coasa, singurul lucru care mi-a atras atentia a fost o Fecioara Maria toata numai forme si pielea de culoarea ciocolatei care vorbeste ca o mama de fadela si se dovedeste a fi complet depasita de situatie.

Filmul a fost produs de Rocambole are anul trecut s-a prezentat  la festival cu un alt produs pentru copii "Para Chegar até Lua".

Anim'est 2009 la final

Gata si cu editia din anul acesta a festivalului de la Anim'est. Multe filme de vazut, multe comentarii de facut, alegeri dificile de operat in ceea ce priveste programul, mai mult decit incarcat.

Pe situl festivalului puteti vedea acum palmaresul complet al competitiei.  Sint foarte incintata pentru trofeul Anim'est care a fost acordat scurmetrajului "Fantoma de la cinema /The Phantom of the Cinema" in regia lui Erik van Schaaik, un film care a stiut sa imbine perfect tehnica animatiei si gustul pentru cinema intr-un ansamblu mai mult decit original. M-a uimit foarte tare in schimb premiul pentru cel mai bun lungmetraj acordat filmului "Pianul din padure/Piano Forest", aici as fi pariat pe "Brendan si secretul din Kells/Brendan et le secret de Kells" mai degraba si as fi pierdut.